Sursa foto: International Investment Bank
Agenția de rating Moody’s a revizuit, vineri seară, de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României, ceea ce aduce rating-ul țării pe ultima treaptă recomandată investițiilor. Toate cele trei mari agenții de rating au dus astfel România la un pas de „junk” (gunoi), adică o țară nerecomandată investițiilor, după ce Fitch a luat o decizie similară în decembrie, iar Standard&Poor’s în februarie. O nouă potențială scădere viitoare de rating ar face ca numeroși investitori și banii lor să se evapore din țară.
- O decizie de scădere a perspectivei poate duce la creșterea dobânzilor la care guvernul României se împrumută pe piețele financiare pentru a-și finanța deficitul, dar poate afecta și interesul pentru investiții. În prezent, România are deja cele mai riscante și scumpe obligațiuni de stat din Uniunea Europeană, în contextul celui mai mare deficit bugetar din UE și al incertitudinii politice din jurul alegerilor prezidențiale.
Agenția de rating afirmă că această schimbare de perspectivă reflectă riscul lipsei unei consolidări fiscale suplimentare, precizând că puterea fiscală a României poate să slăbească în mod semnificativ în următorii ani.
Moody’s Ratings a redus perspectiva scorului de credit al României, crescând riscul ca acesta să fie redus la junk, în condițiile în care turbulențele politice îngreunează eforturile de a reduce deficitul bugetar înainte de reluarea alegerilor prezidențiale.
Moody’s a redus perspectiva ratingului Baa3 al României, cel mai scăzut nivel al ratingului de investiții, de la stabilă la negativă, a precizat vineri evaluatorul de credite într-un comunicat, confirmând în același timp ratingul. Măsura vine după ce S&P Global Ratings și Fitch Ratings au luat decizii similare în ianuarie și, respectiv, decembrie.
Moody’s avertizează cu privire la perspectivele fiscale mai slabe fără măsuri suplimentare.
România și-a mărit deficitul bugetar la niveluri văzute ultima dată în timpul pandemiei de coronavirus, deficitul fiind egal cu 8,7% din producția economică în 2024.
Moody’s a declarat că se așteaptă la un deficit bugetar de 7,7% în acest an, îmbunătățindu-se doar treptat după aceea.
„În absența unor îmbunătățiri semnificative ale perspectivei fiscale, acest lucru riscă să lase profilul general de credit al României semnificativ mai slab decât cel al colegilor cu rating Baa3”, a declarat Moody’s.
„Decizia de a schimba perspectiva la negativă reflectă riscul ca, în absența unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani, erodând ceea ce a reprezentat până acum o putere relativă de împrumut în comparație cu suveranii cu rating similar. Pe baza politicilor anunțate de guvern până în prezent, ne așteptăm ca deficitul fiscal să scadă de la 8,7% din PIB în 2024, dar să rămână ridicat la 7,7% din PIB în 2025 și să se îmbunătățească doar treptat ulterior. Împreună cu o revizuire semnificativă în sens descendent a prognozei noastre de creștere pentru România, aceasta ar conduce la o creștere rapidă a datoriei publice la 59,3% din PIB la sfârșitul anului 2025 și la 62,7% la sfârșitul anului 2026, de la 48,9% la sfârșitul anului 2023”, arată agenția.
Moody’s mai susține că creșterea cerințelor de împrumut și a costurilor cu dobânzile va duce, de asemenea, la o slăbire semnificativă a parametrilor de suportabilitate a datoriei publice în următorii ani, raportul dintre plățile de dobânzi și veniturile publice crescând de la 5,7% în 2023 la peste 9% în 2029. Creșterea rapidă a gradului de îndatorare implică, de asemenea, o creștere a nivelului datoriei restante a României denominate în valută în raport cu PIB-ul, ceea ce sporește riscurile valutare pentru guvern.
La sfârșitul anului 2024, guvernul a introdus o serie de măsuri, cum ar fi înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public, care, împreună cu măsurile suplimentare anunțate în bugetul pentru 2025, sunt menite să reducă deficitul global la 7,0% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Cu toate acestea, pe baza măsurilor anunțate până în prezent, agenția de rating consideră că reducerea deficitului va continua într-un ritm mai lent decât cel planificat în bugetul din acest an. Îndeplinirea acestor obiective de deficit pe baza politicilor anunțate până în prezent ar necesita, cel mai probabil, o combinație între o reluare neașteptat de puternică a creșterii economice și îmbunătățiri semnificative ale gestionării politicii fiscale, atât sub forma disciplinei în materie de cheltuieli, cât și a îmbunătățirii capacității de creștere a veniturilor.
„Reducerea cu succes a deficitului și limitarea creșterii poverii datoriei publice vor necesita, cel mai probabil, și adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală. România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR) finanțat de UE, a cărui adoptare ar contribui cel mai probabil la îmbunătățirea previziunilor noastre privind deficitul și datoria, chiar dacă efectul s-ar face simțit cel mai probabil începând cu 2026. În plus, adoptarea reformei ar sprijini, de asemenea, perspectivele de creștere ale României prin accelerarea acordării de fonduri din cadrul Facilității UE de redresare și reziliență (RRF). Cu toate acestea, reforma este deja întârziată semnificativ și nu ne așteptăm ca detaliile privind amploarea și componența măsurilor de creștere a veniturilor pe care le-ar putea include o astfel de reformă să fie anunțate până după alegerile prezidențiale din mai 2025”, arată agenția.
Acestea fiind spuse, Moody’s susține că mediul politic intern din ce în ce mai turbulent în urma alegerilor parlamentare și a alegerilor prezidențiale anulate de la sfârșitul anului 2024 ar putea, de asemenea, să facă mai dificilă din punct de vedere politic continuarea de către guvern a unei reforme fiscale ambițioase și a programului său de reducere a deficitului în general, chiar și după reluarea alegerilor prezidențiale din mai. În plus, intensificarea riscurilor geopolitice în lumina diminuării angajamentului Statelor Unite (Guvernul Statelor Unite ale Americii, Aaa negativ) în securitatea europeană ar putea, de asemenea, să sporească presiunile pentru creșterea cheltuielilor de apărare, complicând și mai mult eforturile de consolidare fiscală ale guvernului.
Moody’s susține că perspectiva negativă indică faptul că este puțin probabil ca ratingul să fie îmbunătățit pe termen scurt. Perspectiva ar reveni probabil la stabilă în cazul în care gradul de îndatorare al guvernului și parametrii de suportabilitate a datoriei ar slăbi semnificativ mai puțin decât așteptările actuale ale agenției de rating. Acest lucru ar necesita, cel mai probabil, atât adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a disciplinei cheltuielilor și a gestionării generale a politicii fiscale.
Astfel, ratingurile Baa3 ale României ar fi probabil retrogradate dacă agenția ar concluziona că este foarte probabil ca guvernul să nu realizeze o consolidare fiscală suplimentară semnificativă în următorii câțiva ani. Un astfel de scenariu ar reflecta cel mai probabil incapacitatea de a adopta măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru a limita și mai mult amploarea slăbirii așteptate a gradului de îndatorare a guvernului și a parametrilor de suportabilitate a datoriei. De asemenea, ar reflecta, cel mai probabil, îmbunătățiri limitate în ceea ce privește gestionarea politicii fiscale, cum ar fi persistența deficiențelor în colectarea veniturilor și respectarea obiectivelor de cheltuieli. O creștere semnificativă a riscului geopolitic generat de războiul din Ucraina ar contribui, de asemenea, la presiunile negative.
Știrea inițială
Agenția de rating Moody’s este așteptată să anunțe vineri seară o decizie privind ratingul României, în contextul în care situația fiscală a țării s-a înrăutățit de la ultimul anunț și România s-a angajat să ia măsuri pentru a reduce deficitul bugetar.
Turbulențe politice
Bloomberg scria vineri că turbulențele politice din România îi fac pe investitori să se teamă că măsurile fiscale necesare în România vor suferi noi întârzieri, în contextul în care țara are deja cele mai riscante obligațiuni de stat din Uniunea Europeană.
„Moody’s va înrăutăți probabil perspectiva României la negativă, dacă nu va sări cu totul peste revizuire”, a declarat anterior Ciprian Dascălu, economist șef la unitatea Erste Group Bank AG din București. „Înrăutățirea perspectivei este pe deplin luată în calcul”.
În timp ce obligațiunile interne și-au revenit după cea mai gravă vânzare din ultimii doi ani, randamentul obligațiunilor pe 10 ani rămâne blocat la aproape 7,5%, cel mai ridicat din UE. Dascălu a declarat că modelul Erste estimează o „valoare justă” pentru randamentele obligațiunilor pe 10 ani la aproximativ 6,8% în trimestrul al patrulea și o mișcare suplimentară la 6,3% în trimestrul al patrulea din 2026.
Cu toate acestea, Erste a scris într-un raport din această săptămână că „este nevoie de unele vești pozitive pentru ca un raliu semnificativ să aibă loc”, așteptându-se ca guvernul să exploreze măsuri fiscale suplimentare care vor echilibra creșterea veniturilor cu controlul cheltuielilor după alegeri.
România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar egal cu 8,7% din producția economică, iar ambiția guvernului este de a reduce diferența la 7% în 2025. Deși țara nu se confruntă cu o criză financiară imediată, situația sa bugetară este îngrijorătoare, potrivit lui Michael Cirami, manager de portofoliu la Artisan Partners, cu sediul în Boston.
„Poate că este corect să nu luăm în considerare aspectele politice ale lucrurilor, dar din punct de vedere fiscal, bugetul se află într-o situație dificilă de ceva vreme și nu par să existe planuri credibile pentru a corecta cu adevărat această situație”, a declarat Cirami săptămâna aceasta. „Când mă uit la piețele de obligațiuni, am acest lucru în minte și nu pare să fie un loc atât de atractiv.”
Există unii investitori care privesc dincolo de turbulențele politice actuale și pariază pe îmbunătățiri fiscale. Potrivit lui Sheraz Hussain, manager de portofoliu pe strategii guvernamentale cu grad de investiții la RBC BlueBay, obligațiunile românești încă oferă valoare, deoarece piața a „supraestimat” îngrijorările legate de balotaj.
Puși pe ultima treaptă de toate agențiile de rating
În februarie, agenția de rating Fitch a menținut ratingul și perspectiva de rating pentru România, pe ultima treaptă recomandată investițiilor, după ce în decembrie a revizuit perspectiva la negativă de la stabilă. Agenția de rating a venit atunci cu avertismente serioase privind echilibrul fiscal-bugetar al României. Agenția a mai semnalat că ar putea reduce ratingul de credit al României la junk, dacă va avea loc o creștere rapidă și continuă a datoriei publice pe termen mediu, de exemplu din cauza incapacității de a pune în aplicare măsuri care să sprijine o consolidare fiscală susținută și credibilă, sau o creștere economică slabă. Detalii, AICI.
În ianuarie, agenția de rating Standard&Poor’s a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României, ceea ce aduce rating-ul țării pe ultima treaptă recomandată investițiilor. Agenția a mai semnalat că ar putea reduce ratingul de credit al României la junk, în condițiile în care guvernul nu ia măsuri pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Detalii, AICI.
