BREAKING Agenția de rating Fitch a menținut ratingul pentru România, pe ultima treaptă recomandată investițiilor. Avertismente serioase

Agenția de rating Fitch a menținut vineri ratingul și perspectiva de rating pentru România, pe ultima treaptă recomandată investițiilor, după ce în decembrie a revizuit perspectiva la negativă de la stabilă. Însă agenția de rating vine cu avertismente serioase privind echilibrul fiscal-bugetar al României. România este acum pe ultima treaptă recomandată investițiilor, „la un pas de junk”, iar o potențială scădere viitoare de rating va face ca numeroși investitori și banii lor să se evapore din țară.

Fitch avertizează că ar putea scădea rating-ul României la „junk”, adică o țară nerecomandată investițiilor, dacă va avea loc o creștere rapidă și continuă a datoriei publice pe termen mediu, de exemplu din cauza incapacității de a pune în aplicare măsuri care să sprijine o consolidare fiscală susținută și credibilă, sau o creștere economică slabă. De asemenea, aceasta ar putea avea loc în urma unor dovezi ale unor efecte negative asupra finanțării și lichidității externe sau asupra stabilității macroeconomice, ca urmare a deficitului fiscal și deficitului de cont curent ridicate sau a unor șocuri politice interne.

Fitch susține că ratingul actual al României este datorat de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică. PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanța și indicatorii de dezvoltare umană se situează peste categoria „BBB”. Însă agenția de rating afirmă că aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare și de cont curent mari și persistente, de deteriorarea dinamicii datoriei, de slăbirea credibilității politicilor pe fondul incertitudinii politice ridicate și de o poziție de debitor extern net destul de ridicată.

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Problemele României semnalate de Fitch:

Fitch susține că perspectiva negativă acordată României reflectă combinația dintre deteriorarea semnificativă a finanțelor publice și o încetinire accentuată a creșterii în 2024 și efectul negativ probabil al incertitudinii politice sporite asupra perspectivelor de consolidare fiscală.

• Incertitudine politică ridicată: Fitch arată că incertitudinea politică a crescut de la sfârșitul anului 2024. Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din cauza unor presupuse interferențe străine, în urma victoriei surprinzătoare din primul tur a candidatului populist Călin Georgescu. Noile alegeri prezidențiale sunt programate pentru mai 2025, iar deciziile Curții Constituționale privind eligibilitatea candidaților, inclusiv cea a lui Georgescu, având în vedere investigațiile în curs, urmează să fie luate până la jumătatea lunii martie.
• Parlament nou, guvern nou: Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 au condus la un parlament mai divizat, reflectând polarizarea socială crescândă a României. O coaliție proeuropeană formată din trei partide a fost formată rapid, iar guvernul a anunțat măsuri de consolidare fiscală și a adoptat bugetul pentru 2025 în ianuarie. În opinia noastră, durabilitatea coaliției este incertă, iar presiunile politice vor rămâne ridicate, în special în timpul campaniei prezidențiale, ceea ce ar putea duce la amânarea măsurilor suplimentare de consolidare fiscală până în semestrul al doilea al anului 2025.
• Deficit bugetar record: Deficitul public general al României a fost de 8,7% din PIB în 2024, conform datelor preliminare de casă. Acesta a fost cel mai ridicat dintre statele suverane cu rating „BBB” și a depășit atât obiectivul anterior al guvernului (5% în Programul de convergență din primăvara anului 2024), cât și rezultatul bugetar de 6,5% pentru 2023. Deteriorarea fiscală peste așteptări reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările nefinanțate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al creșterii pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale din acest an, făcând consolidarea și mai dificilă.
• Provocările consolidării fiscale, compromisurile: Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB în 2025, îndeplinind astfel obiectivul Comisiei Europene. Măsurile-cheie includ un control mai strict al cheltuielilor, inclusiv înghețarea salariilor și a pensiilor, și îmbunătățirea colectării impozitelor. Agenția de rating prognozează un deficit de 7,5% din PIB în 2025 și de 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026. Consolidarea fiscală s-ar putea confrunta cu compromisuri dificile pe termen mediu din cauza potențialului său impact negativ asupra creșterii economice deja reduse și a riscului ca volatilitatea pieței financiare să ducă la creșterea costurilor dobânzilor, slăbind și mai mult poziția fiscală, arată Fitch.
• Creșterea datoriei publice: Previziunile Fitch indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparație cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari și creșterea economică încetinește. În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va crește de la o valoare estimată de 53% în 2024 la aproape 60% în 2026, peste mediana actuală proiectată „BBB” de 56%, și va continua să crească la peste 65% din PIB până în 2028.
• Creștere economică slabă: Ritmul economiei a încetinit treptat în 2024, cu o creștere medie a PIB de 0,9%, față de 2,4% în 2023 și 4% în 2022. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, parțial din cauza șocurilor sectoriale adverse, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de politica fiscală relaxată. Agenția previzionează o redresare moderată, de 1,4% și 2,2% creștere a PIB în 2025 și, respectiv, 2026, având în vedere poziția ciclică slabă, impulsul fiscal negativ și redresarea mai puțin pronunțată din zona euro.
• Dezechilibre externe mari: Deficitul de cont curent (DAC) a crescut la 8,2% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, ceea ce susține problema deficitului dublu. Media deficitelor de cont curent „BBB” este de numai 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie o situație excepțională. În plus față de creșterea continuă a importurilor, performanțele slabe ale exporturilor în 2024 evidențiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei românești, întărite de creșterea rapidă a salariilor nominale. Datoria externă netă va crește de la un nivel estimat de 14% în 2024 la 19% din PIB în 2026, semnificativ peste nivelul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023.
• Deteriorarea condițiilor de finanțare: România a beneficiat de condiții de piață în general favorabile și de lichidități ample pe piață până în octombrie 2024. Cu toate acestea, condițiile de finanțare s-au deteriorat în ultimele luni, din cauza creșterii riscurilor fiscale și politice interne și a unor nevoi mari de finanțare. România a emis trei euroobligațiuni în februarie 2025, cu scadențe de cinci, nouă și 12 ani, în valoare totală de 4,1 miliarde EUR, aproximativ 30% din emisiunea externă anuală planificată. Având în vedere creșterea datoriei și a randamentelor marginale, Fitch estimează că raportul dintre plata dobânzilor și venituri va crește la aproape 8% din venituri până în 2026, de la 6,4% în 2024, depășind mediana de 7,5%.

Decizie fulger în decembrie

Anterior, în decembrie, Fitch a schimbat perspectiva României de la stabilă la negativă, în cadrul unei revizuiri neprogramate. Astfel, Fitch Ratings a trimis din nou România la un pas de „junk”. Fitch a explicat atunci în comunicatul său că revizuirea perspectivei reflectă o serie de factori principali de rating și ponderile lor relative. Conform agenției de rating, incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale

În ianuarie, și agenția de rating Standard&Poor’s a revizuit de la stabilă la negativă perspectiva ratingului României, ceea ce aduce rating-ul țării pe ultima treaptă recomandată investițiilor și la un pas de „junk” (gunoi), adică o țară nerecomandată investițiilor.

O decizie de scădere a perspectivei poate duce la creșterea dobânzilor la care guvernul României se împrumută pe piețele financiare pentru a-și finanța deficitul, dar poate afecta și interesul pentru investiții.