ANAF afirmă că nu intenționează să fiscalizeze autoconsumul populației. Președintele ANAF, după declarațiile privind gemul bunicii și gap-ul de TVA: Nu contestăm decalajul de colectare la TVA al României, dar vrem să îmbunătățim metodologia de calcul

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis, vineri, într-un comunicat de presă, că ANAF nu are în vedere impozitarea autoconsumului populației. Anunțul vine după ce președintele ANAF Adrian Nica a stârnit o amplă dezbatere publică după ce miercuri seară a afirmat că „gemul pe care îl face bunica în casă” apare în discuțiile despre deficitul de colectare de TVA al României.

• Anterior, șeful ANAF a declarat în exclusivitate pentru Economedia: „Nu vom taxa autoconsumul din gospodării. Respectăm tradițiile românești. Nu neg că există evaziune”
• Citește și: EXPLAINER Care este legătura între „gemul bunicii” și gap-ul de TVA. ANAF vrea includerea autoconsumului din gospodării în calculul deficitului de încasare de TVA

Adrian Nica precizează acum că declarația sa nu contestă decalajul de colectare la TVA al României, care reprezintă una dintre prioritățile majore în mandatul actual ANAF.

Însă el precizează că afirmația vizează exclusiv un aspect de ordin metodologic în determinarea decalajului fiscal – acela că baza impozabilă potențială poate include elemente de autoconsum într-o măsură mai mare decât ar fi cazul în situația României, valoarea totală a acestor elemente nefiind eliminată complet în procesul de estimare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Decalajul fiscal (gap) reprezintă diferența dintre TVA potențială, estimată pe baza conturilor naționale (ESA 2010) și TVA efectiv colectată la buget.

„Am declarat, astfel, că vizăm realizarea unor analize aprofundate pentru îmbunătățirea metodologiei de calcul a gap-ului de TVA, astfel încât rezultatele să reflecte cât mai fidel realitățile economice și sociale din România. În prezent, anumite elemente de autoconsum pot distorsiona estimarea bazei potențiale de TVA, dacă nu sunt ajustate corespunzător specificului național”, afirmă Adrian Nica.

Fiscul transmite astfel că este necesară o colaborare tehnică între ANAF, Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor și partenerii europeni, pentru alinierea metodologică a estimărilor privind gap-ul de TVA, în vederea unei interpretări mai precise a diferențelor dintre evaziune, neconformare și factori statistici.

ANAF mai arată că va colabora și cu Banca Mondială, pentru a îmbunătăți înțelegerea și analiza structurii decalajului fiscal, în conformitate cu bunele practici internaționale. „Această colaborare urmărește consolidarea capacității tehnice și analitice a ANAF de a interpreta corect diferența dintre TVA teoretică/potențială și taxa efectiv colectată, printr-o abordare integrată, bazată pe date economice și statistice actualizate. Analiza complexă a acestei problematici poate conduce și la ajustarea anumitor prevederi legislative care afectează procesul de colectare a TVA, inclusiv în domenii precum procedurile de insolvență, acolo unde se constată pierderi sistemice de venituri”, potrivit instituției.

„Este esențial să avem o înțelegere corectă și detaliată a structurii gap-ului de TVA, pentru a putea determina precis ponderea fraudei fiscale și a diferenția între cauzele reale ale decalajului de colectare — evaziune, neconformare, pierderi administrative sau factori statistici. Doar pe baza unor date exacte, corelate cu realitățile economiei românești, putem formula măsuri fiscale și operaționale eficiente, care să conducă la reducerea treptată a decalajului de colectare a TVA și la creșterea sustenabilă a veniturilor bugetare.

În concluzie, atenția noastră rămâne concentrată asupra adevăratelor probleme, iar autoconsumul nu va face obiectul inspecțiilor fiscale ANAF”, afirmă Adrian Nica.

Președintele ANAF mai susține că, deși unele interpretări din spațiul public confirmă că nu toate interesele converg spre performanța ANAF, mesajul său este unul clar: „ANAF continuă lupta împotriva marii evaziuni, cu aceeași seriozitate confirmată de acțiunile și rezultatele noastre recente”.

Citește și:

EXPLAINER Care este legătura între „gemul bunicii” și gap-ul de TVA. ANAF vrea includerea autoconsumului din gospodării în calculul deficitului de încasare de TVA