Analiștii se așteaptă la creșterea costurilor, a prețurilor și a inflației în perioada următoare în România

Inflația în România a ajuns în aprilie la 3,2%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul an, de la începutul pandemiei. Acesta este un semn de revenire a economiei, sugerând existența unui apetit ridicat de consum. Cererea este în creștere, existând lichidități semnificative în piață, aspect care se transpune în majorarea prețurilor.

Analiștii XTB iau în calcul cinci factori care ar putea indica o creștere suplimentară a ratei inflației în perioada următoare în România și în lume:

1. Transferurile de bani sunt imense – datorită plăților directe, a ajutoarelor speciale de șomaj și a altor ajutoare, gospodăriile din țările dezvoltate au mai mulți bani decât ar fi avut în cazul în care pandemia nu s-ar fi întâmplat!
2. Cererea de reînnoire este puternică – consumatorii nu au putut cheltui o parte din venituri din cauza restricțiilor, însă ar putea dori să compenseze în exces după relaxarea condițiilor.
3. Prețurile mărfurilor sunt în creștere – nu este doar cazul petrolului. La fel se întâmplă și cu bumbacul, cuprul și cerealele. Acesta este parțial un rezultat al ratelor de dobândă 0% deoarece investitorii privesc aceste active drept oportunități de investiții.
4. Costurile COVID – economia se redeschide, dar regimul sanitar rămâne sub presiune, având în continuare costuri ridicate.
5. Există mai puțină concurență – unele companii au fost închise, în special în domeniul serviciilor. Mai puțină concurență înseamnă mai multă putere de stabilire a prețurilor.

Efectele faptului că rata inflației a ajuns la 3,2% în România luna trecută se vor face simțite în perioada următoare. Radu Puiu, Analist Financiar în cadrul XTB România, consideră că: „Cel mai mult s-au scumpit mărfurile nealimentare, ale căror preţuri au crescut cu 5,2%, în vreme ce serviciile s-au scumpit cu 2,6%, conform datelor Institutul Naţional de Statistică (INS). Această tendință vine în contextul redinamizării economiei reale şi cotaţiilor internaţionale ale petrolului, dar și a efectului de bază (prețurile au fost mai scăzute în lunile martie şi aprilie 2020, în contextul restricțiilor).”

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Banca Naţională a României (BNR) a transmis în urma şedinţei de politică monetară că rata anuală a inflaţiei este aşteptată să depășească vizibil limita superioară a intervalului ţintă în semestrul II 2021. Ţinta BNR pentru inflaţie este de 2,5%, cu un interval de variaţie de plus/minus 1%. „Acesta este un semn de revenire a economiei, sugerând existența unui apetit ridicat de consum. Cererea este în creștere, existând lichidități semnificative în piață, aspect care se transpune în majorarea prețurilor. Este posibilă şi o creştere suplimentară a costurilor, măsurile de combatere a pandemiei au presupus investiţii, ale căror costuri sunt transmise către consumatorii finali”, mai explică Radu Puiu.

Restricțiile legate de pandemia COVID19 au adus economia globală într-o recesiune profundă, prețurile petrolului scăzând temporar chiar sub zero. Băncile centrale au comunicat deschis despre necesitatea de a contracara deflația. Cu toate acestea, situația macroeconomică s-a schimbat în ultimele luni, ca urmare a faptului că majoritatea țărilor implementează cu succes măsuri care le ajută să diminueze efectele negative ale pandemiei.

Peste tot în lume băncile centrale au fost surprinse de amploarea procesului de redresare economică și de creșterea costurilor care încurajează firmele să crească prețurile. Intervenționismul, care a salvat economia globală de la prăbușire, a făcut ca gospodăriile să aibă uneori venituri mai mari decât dacă pandemia nu s-ar fi întâmplat deloc. În același timp, politica privind banii gratuiți i-a încurajat pe investitori să caute alternative la numerar, care au avut un impact semnificativ asupra prețurilor materiilor prime, determinând ulterior creșterea costurilor pentru companii.