Foto: Pexels/Pixabay
Creșterea costurilor de producție, a materiilor prime & transportului și deprecierea cursului monedei naționale riscă să ducă economia pe minus în anul viitor, consideră managerii chestionați de Moneycorp România în cadrul celei de-a III-a ediții a barometrului anual privind starea economiei. Instabilitatea politică și temerile privind modul în care vor fi atrași banii din PNRR completează percepția investitorilor privind anul 2022.
2022 va fi un an plin de provocări, cu multiple incertitudini atât de natură economică, socială, politică și, bineînțeles, sanitare. Evoluția pandemiei COVID a influențat semnificativ dinamica business-ului, iar perspectivele sunt cel puțin rezervate.
Potrivit barometrului anual Moneycorp 2021-2022, în cadrul căruia au fost chestionați 1225 de manageri de companii din diverse domenii de activitate, mediul de afaceri s-a adaptat condițiilor pandemice în acest an. Întrebați cum le-a afectat noul val de COVID business-urile, cei mai multi respondenți (26,8)% au afirmat că nu au înregistrat o variație semnificativă.
19,5% dintre respondenți au remarcat o scădere a afacerilor de 10-25%, 9,8% de până în 10 % și 7,3% de peste 50%. Interesant este că multe companii s-au adaptat și au marcat profituri în 2021, dovadă că business-urile cumulate a 36,5% dintre companii au crescut cu rate între 10% și peste 25%.
„2021 a fost anul adaptării, anul reinventării business-ului românesc. Digitalizarea, focusul pe soluțiile tehnologice de ultimă oră, pe reorganizarea agilă a activităților în așa fel încât să funcționeze independent de efectele crizei sanitare s-au aflat în prim-plan. Restructurarea business-ului a fost, în general, una de succes, multe firme reușind să depășească provocările cu ajutorul soluțiilor digitale, cu optimizarea fluxurilor de lucru și a capitalului”, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.
Principalele provocări pentru companii au fost reprezentate, în ordinea importanței selectată de aceștea, de creșterea costului materiilor prime, a celor legate de transport, energie, gaze și, foarte important, a crizei semiconductorilor.
Restricțiile impuse de autorități, mai ales în prima parte a anului 2021, efectele „work from home”, creșterea costurilor de finanțare și efectele mobilității reduse a consumatorilor generată de pandemie, s-au aflat, de asemenea, în topul provocărilor din acest an.
În acest context, 46,3% dintre cei chestionați au apelat la programele de relansare economică propuse de autorități, iar 43,9% dintre aceștia au remarcat un impact pozitiv.
O altă mare provocare, în 2021, a fost evoluția nefavorabilă a cursului valutar pe care cele multe dintre companii (39%) au transferat-o către prețurile finale. 31,7% dintre respondenți au declarat că deprecierea cursului le-a afectat marja comercială și numai 9,7% nu au inregistrat pierderi, folosind instrumente specifice de hedging. (Hedging: servicii financiare prin care clienții cu expunere valutară își pot fixa cursul valutar în viitor, indiferent de cursul din piață existent la acel moment).
Cum arată anul economic 2022?
Creșterea costurilor la materiilor prime, instabilitatea politică, avansul costurilor de transport și impredictibilitatea cursului valutar sunt, în opinia oamenilor de afaceri, principalele provocări din 2022.
Acestora li se adaugă, în ordinea importanței stabilită de respondenți, criza semiconductorilor, creșterea costurilor de finanțare, a tarifelor la energie și gaz și lipsa personalului calificat.
2022, an considerat la nivel internațional, până nu demult, anul revenirii economice, tinde să devină anul incertitudinii, inflația și dinamica pandemiei COVID fiind principalele coordonate care vor marca evoluția business-ului. Creșterile de prețuri, instabilitatea politică, problemele din lanțurile de transport, temerile în privința scăderii consumului vor influența deciziile de business”, afirmă Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp România.
În această conjunctură, România pare că se află la o răscruce de drumuri. Are șansa de a-și întări economia, pe baza fondurilor din PNRR însă, pe de altă parte, riscă să intre într-o zonă de stagnare, chiar de scădere economică, dacă nu va reuși să urmeze calendarul de reforme stabilit.
Potrivit rezultatelor barometrului anual Moneycorp 2021-2022, mediul de afaceri pare cel puțin rezervat în privința evoluției din 2022.
36,6% dintre respondenti văd o scădere economică anul viitor, iar 17,1% o stagnare.
19,5% sunt ceva mai optimiști, estimând o creștere economică de până în 2%, 12,2% între 2-4%, iar 14,6% dintre manageri sunt încrezători că vom avea un avans de peste 4 procente.
Deși se anunță o perioadă destul de greu de anticipat din punct de vedere economic, cei mai mulți respondenți (65,9%) vor face angajări în 2022.
„Interesant este ca mediul de business nu își pune mari speranțe în PNRR. Dovadă că aproape jumătate dintre cei chestionați de Moneycorp văd un grad de absorbție între 0-25%. Numai 2,4% dintre investitori cred că vom atrage toți banii alocați, cei aproape 30 de miliarde de euro. E un semn că economia s-a decuplat tot mai puternic de la deciziile administrative și își caută propriul drum, pe baza surselor de finanțare din zona privată”, afirmă Claudiu Ghebaru, Senior Dealer în cadrul companiei.
Această perspectivă a mediului de afaceri trebuie pusă în legătură directă cu opiniile lor legate de evoluțiile de pe scena publică. 80,5% dintre cei chestionați se așteaptă la o instabilitate politică și numai 2,4% văd o evoluție pozitivă în acest sector.
„Mediul de afaceri a învățat lecția crizei COVID, a căutat și a găsit soluții care să ii permită să-și continue business-ul dincolo de efectele deciziilor administrative. Pandemia a accelerat, în multe domenii, decuplarea mediului economic de la zona publică, focusul fiind pus tot mai puternic pe găsirea unor parteneri viabili, în dezvoltarea unor relații de business imune la influențele geo-politice”, a mai completat Claudiu Ghebaru.
Ce se întâmplă cu leul în 2022?
Atunci când își fac planurile financiare pentru 2022, managementul companiilor chestionate anticipează o depreciere a monedei naționale.
În privința cursului Euro, cei mai mulți dintre ei (34.1%) văd cursul la 5 lei-5,05 lei, 29,3% cred că Euro va fi cotat în intervalul 5,05-5,10 lei, iar 14,1% văd un curs peste nivelul de 5,10 lei.
Numai 22% dintre respondenți văd cursul Euro în intervalul 4.95-5.00.
În ceea ce privește evoluția monedei americane, cei mai mulți manageri chestionati (26,8%) văd o depreciere mai accentuată a leului, peste pragul de 4,40-4,50 lei, iar 22% sunt convinși că dolarul va trece de 4,50 lei.
19,5% dintre cei chestionați văd cursul dolarului în intervalul 4,30-4,40 lei și numai 31% sub acest nivel.
„Este de remarcat faptul că un număr tot mai mare de companii (29,2%) se protejează împotriva fluctuațiilor cursului valutar folosind instrumente precum contractele de tip forward și opțiuni. Este un progres semnificativ față de anii trecuți, o dovadă concretă că mediul de business a înțeles și a adoptat pe scară tot mai largă și în tot mai multe domenii instrumentele financiare care le permit să se pună la adăpost de fluctuațiile majore ale cursului, cele care le pot afecta semnificativ evoluția si competivitatea business-ului”, afirmă Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.
Potrivit acestuia, fluctuaţiile cursului de schimb reprezintă un lucru normal într-o piaţă financiară dezvoltată dar, în acelaşi timp, pot reprezenta un risc semnificativ pentru companiile care desfăşoară operaţiuni de import sau export.
„O mişcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct şi negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 16 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creştere a volatilităţii cursului de schimb pentru majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie îşi doreşte o diminuare a volatilităţii şi o creştere a predictibilităţii, cel puţin pe termen scurt şi mediu”, a mai adaugat Sebastian Bacioiu.
Dincolo de evoluția cursului valutar, cei mai mulți respondenți chestionați de Moneycorp (46,3%) estimează o creștere semnificativă a costurilor de finanțare în 2022.
36,6% văd o creștere marginală și puțin peste 15% cred că dobânzile și celelalte costuri asociate vor scădea sau vor rămâne la un nivel similar cu cel înregistrat în 2021.
Barometrul Moneycorp a fost realizat cu sprijinul firmei de consultanță Frames în perioada 16-22 noiembrie 2021, pe un grup de 1225 respondenți, din domenii diverse, precum IT&C, FMGC, Horeca, asigurări, papetărie, echipamente, materii prime, sau turism, parteneri și colaboratori ai Moneycorp România. Profilul respondenților a fost reprezentat de middle și top management, cu studii superioare, 63% bărbați și 37% femei, cu o vârstă medie de 45 de ani.