Analiza anului imobiliar: Creșterea prețurilor a intrat într-o etapă de decelerare/ „În 2023, vom vedea ajustări de prețuri și corecții”

Pe parcursul anului trecut, suma medie solicitată pentru o locuință a crescut de la 1.593 la 1.682 de euro pe metru pătrat util, arată analiza anuală a Imobiliare.ro. Creșterea prețurilor a intrat, astfel, într-o etapă de decelerare, ritmul fiind inferior celui înregistrat în 2021. Pentru primul semestru al anului, se estimează stabilizarea costurilor de construcție, iar prețurile locuințelor ar urma să se ajusteze în funcție de acest factor.

„Anul 2022 a fost caracterizat de multă incertitudine – pe de-o parte panica generată de conflictul din țara vecină, apoi creșterea costului de construcție pentru a culmina cu inflația fără precedent și creșterea costului de finanțare. Totuși, piața rezidențială și-a urmat cursul, numărul tranzacțiilor a fost unul semnificativ, iar prețurile au continuat să crească. Totodată, ne așteptăm la un prim semestru din anul 2023 mult mai calm, în care costurile de construcție se stabilizează, iar prețurile locuințelor se ajustează în funcție de acest factor”, explică Daniel Crainic, directorul de marketing Imobiliare.ro.

“Cererea va fi influențată de costul ridicat al finanțării, însă și oferta va fi mai mică, mulți dezvoltatori amânând noi etape de dezvoltare până la stabilizarea situației economice, astfel încât echilibrul dintre cerere și ofertă se va menține, dar pe o piață contractată. Vom vedea ajustări de prețuri, corecții pe segmentele mass-market care depind de creditare, în egală măsură în care vom vedea și creșteri de prețuri pe segmentele premium care atrag în continuare investitori”, menționează Daniel Crainic.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Ritmul anual de creștere al prețurilor locuințelor de vânzare din marile centre regionale

Pe parcursul anului 2022, prețurile pentru o locuință situată în București au crescut cu 5%, de la 1.620 la 1.704 de euro pe metru pătrat util. Pe de altă parte, în anul 2021, prețurile locuințelor de vânzare din București au înregistrat o creștere de 14%. Piața rezidențială veche din acest centru regional a evoluat într-un ritm mai lent în anul 2022, ea consemnând o creștere de 1%, comparativ cu 16% în anul anterior. Similar, pe piața nouă, ritmul de creștere al prețurilor a înregistrat o creștere de 7% în anul 2022, în timp ce în 2021 a consemnat o creștere mai alertă și anume, de 17%.

Pe de altă parte, în Brașov, prețurile au crescut într-un ritm alert în anul 2022, de la 1.459 de euro la 1.623 euro pe metru pătrat util. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 11%, în comparație cu 18% în anul 2021. Piața rezidențială veche a evoluat într-un ritm mai lent în anul 2022, ea consemnând o creștere de 8%, comparativ cu 16% în anul anterior. Pe piața nouă, ritmul de creștere al prețurilor a înregistrat o creștere de 19% în anul 2022, în timp ce în 2021 a consemnat o creștere de 17%.

Cluj-Napoca a consemnat o majorare de 14%  a prețului mediu solicitat pe segmentul locuințelor în 2022, de la 2.105 la 2.410 euro pe metru pătrat util. În ceea ce privește piața rezidențială veche, aceasta a evoluat într-un ritm mai lent în anul 2022, ea consemnând o creștere de 10%, comparativ cu 18% în anul anterior. Pe piața nouă, ritmul de creștere al prețurilor a înregistrat o evoluție de 23% în anul 2022, în timp ce în 2021 a consemnat o creștere mai lentă și anume, de 11%.

În Timișoara, ritmul de creștere al prețurilor a înregistrat un avans de 6% în anul 2022, comparativ cu 7% în anul 2021. Astfel, prețul mediu pe metru pătrat util a crescut de la 1.378 de euro la 1.454 euro. Piața rezidențială veche din acest centru regional a evoluat ușor în anul 2022, înregistrând astfel o creștere de 4%, comparativ cu 5% în anul anterior. Pe piața nouă, ritmul de creștere al prețurilor a înregistrat o evoluție de 10% în anul 2022, în timp ce în 2021 a consemnat o creștere cu 11%.

În plus, în Constanța, ritmul de creștere a fost mai lent în anul 2022, înregistrându-se o creștere procentuală de doar 2%, comparativ cu 14% în 2021, prețul mediu pe metru pătrat util ajungând la 1.431 de euro (de la 1.408 euro). În piața rezidențială veche se observă o scădere de 1% în anul 2022 și o creștere de 11% în anul 2021. Pe piața nouă, ritmul de creștere al prețurilor a înregistrat o evoluție de 4% în anul 2022, în timp ce în 2021 a consemnat o creștere cu 17%.

Cererea de locuințe din marile orașe a înregistrat un declin semnificativ față de anul anterior

În anul 2022, cererea de locuințe din marile orașe a înregistrat un declin semnificativ față de anul anterior, ajungând la 317.000 de potențiali cumpărători (față de 419.000 în 2021). Numărul de tranzacții imobiliare la nivel național a crescut ușor: 640.000 de tranzacții în 2022, față 624.000 de tranzacții în anul 2021. Conform datelor prelucrate de Imobiliare.ro, 49% dintre tranzacțiile imobiliare naționale au loc în București. Datele ANCPI se referă însă la un spectru mai larg de tranzacții – apartamente, terenuri și case.

Cei care doresc să achiziționeze o proprietate au avut înregistrat același nivel de interes în 2022, comparativ cu anul anterior, atunci când vine vorba de încheierea tranzacțiilor: perioada medie de vânzare a scăzut ușor în marile orașe, de la 53 la 52 de zile pe segmentul apartamentelor și, respectiv, de la 110 la 106 de zile, pe cel al caselor și vilelor, arată analiza Imobiliare.ro.

În ceea ce privește noile achiziții, volumul creditelor pentru locuințe acordate populației la nivel național s-a majorat cu aproximativ 7.3% în decurs de un an; acest indicator s-a cifrat, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), la 105.9 miliarde de lei în octombrie 2022, față de 98.7 miliarde de lei în octombrie 2021.

Oferta de locuințe vechi disponibile spre vânzare s-a aflat într-o ușoară scădere în anul 2022. Astfel, în marile orașe din România au fost scoase la vânzare circa 31.500 de apartamente și case vechi, în scădere de la 37.300 în anul 2021. Pe piața veche au existat mai puține proprietăți rezidențiale disponibile spre închiriere: numărul acestora din urmă a scăzut cu circa 15,7% pe parcursul lui 2022, anume de la 60.000 de oferte în 2021, la 50.600.

Șantiere și proiecte. A scăzut numărul de autorizații de construire

Potrivit datelor INS, numărul locuințelor finalizate până în luna septembrie a anului 2022 a ajuns la 52.800, la nivel național, în creștere de la 49.600 de unități locative livrate în aceeași perioadă din anul 2021. În ceea ce privește evoluția numărului de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale la nivel național, în perioada ianuarie – octombrie 2022 au fost emise 37.800 de autorizații, comparativ cu 43.400 autorizații în anul 2021.

Pe parcursul anului trecut, la nivel național se aflau în diverse stadii de dezvoltare – de la proiectare la amenajare și recent finalizate – peste 31.000 de șantiere, cu o valoare estimată la peste 400 de miliarde de lei, arată datele centralizare pentru Economedia de compania de consultanță IBC Focus, care urmărește piața construcțiilor din România. Din total, 8841 au fost în construcție.

În 2022, echipa IBC Focus a monitorizat 31.297 de șantiere, cu o valoare estimată la peste 400 miliarde de lei și cu o suprafață totală estimată la 128 de milioane de mp.

Clădirile rezidențiale private domină statisticile atunci când indicatorul e numărul de proiecte active. Astfel, din totalul anului, 12.159 de șantiere vizau construcții rezidențiale private.