Analiză ApTI pe legea privind securitatea cibernetică: Are cele trei ingrediente ale unei legi cu potențial de a fi folosită nu doar pentru a proteja, dar și pentru a abuza și intimida / Se lărgesc atribuțiile SRI, inclusiv pentru „campanii de propagandă sau dezinformare”

Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) susține că legea privind securitatea cibernetică, adoptată joi seara de Guvern, lărgește și mai tare spectrul celor care trebuie să se supună obligațiilor de securitate, lărgește atribuțiile SRI, inclusiv pentru „campanii de propagandă sau dezinformare” și adaugă noi amenzi care încep de la 5.000 de lei și ajung până la 10% din cifra de afaceri, în cazul firmelor, printre altele. Astfel, asociația spunea că legea are cele trei ingrediente ale unei legi cu potențial de a fi folosită nu doar pentru a proteja, dar și pentru a abuza și intimida.

• Reamintim că Guvernul a aprobat în ședința de joi un proiect de lege privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, prin care introduce trei amenințări cibernetice pe lista ameninţărilor la adresa securităţii naţionale a României și stabilește care sunt autoritățile competente în domeniul securității cibernetice. G4Media a scris despre acest proiect AICI. Conform proiectului adoptat, se înființează Sistemul Național de Securitate Cibernetică, crește rolul consilierului prezidențial pe probleme de securitate, iar SRI va fi autoritate competentă la nivel național în domeniul cyber intelligence. În plus, ca noutate, Guvernul introduce trei amenințări cibernetice pentru care se poate institui stare de alertă sau de urgență. Asociația pentru Tehnologie și Internet a criticat de la început noua propunere legislativăpentru faptul că impune condiții absurde de notificare în cazul breșelor de securitate pentru categorii extrem de largi de actori privați și alte probleme care ignoră importanța confidențialității.

Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) afirmă că procesul de consultare legislativă poate fi un moment de a aduce militarizarea și securismul erei digitale la un nou nivel prin:

• identificarea principalului pericol al securității statului – cetățenii și persoanele juridice, cu sau fără scop lucrativ – care „furnizează servicii publice ori de interes public” care vor fi obligați – printre altele – sa notifice orice incident de securitate în 48 de ore.
• adăugarea unor noi amenzi care încep de la 5.000 de lei și ajung până la 10% din cifra de afaceri, în cazul firmelor, pentru orice greșeală în acest sens!
• păstrarea obligațiilor de delatori profesioniști pentru ce ar trebui sa fie „doctoral” în ecuația securității cibernetice.
• lărgirea atribuțiilor SRI, inclusiv pentru “campanii de propagandă sau dezinformare”.

ApTI susține că, prin varianta aprobată a proiectului, s-a lărgit și mai tare spectrul celor care trebuie să se supună obligațiilor de securitate.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Acum, conform Art. 3 (1), proiectul de lege reglementează: „rețelele și sistemele informatice deținute, organizate, administrate sau utilizate de […] persoane fizice și juridice care desfășoară activități cu scop lucrativ și nelucrativ, de cercetare, dezvoltare, inovare și producție în domeniul tehnologia informației și a comunicațiilor, sau furnizează servicii publice ori de interes public”.

Înainte formularea era: „persoane juridice care desfășoară activități industriale, de cercetare științifică sau furnizează servicii publice ori de interes public”.

Asociația susține că, având definiție vagă a persoanelor vizate, proiectul de lege dă autorităților mână liberă să desemneze din pix cine va trebui să se supună noului proiect de lege: „Categoriile de persoane prevăzute la art. 3, alin. (1), lit. c) se stabilesc prin hotărâre de Guvern, inițiată de MCID, adoptată în maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.”

ApTI susține că toate aceste entități au obligația de a raporta orice incidente de securitate în 48 de ore de când le-au depistat, iar datele despre incidente sunt păstrate 5 ani.

ApTi mai arată că, în plus față de forma inițială a proiectului de lege, Art. 48 introduce contravenții. Ele se aplică atât tuturor entităților descrise în Art. 3 (1), care nu notifică incidente de securitate cât și furnizorilor de servicii de securitate care nu comunică informațiile (cel mai propbabil, personale, ale unor terți) cerute de autoriăți.

Nerespectarea obligațiilor se sancționează astfel:

„a) cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei, iar în cazul săvârşirii unei noi contravenţii în termen de 6 luni, de la data săvârşirii primei contravenţii, limita maximă a amenzii este de 200.000 lei;

1. b) pentru operatorii economici cu o cifră de afaceri netă de peste 1.000.000 lei, cu amendă în cuantum de până la 5% din cifra de afaceri netă, iar, în cazul săvârşirii unei noi contravenţii, în termen de 6 luni, de la data săvârşirii primei contravenţii, limita maximă a amenzii este de 10% din cifra de afaceri netă.”

ApTI susține că textul proiectului are cele trei ingrediente ale unei legi cu potențial de a fi folosită nu doar pentru a proteja, dar și pentru a abuza și intimida: o definiție largă și vagă a celor cărora li se aplică, obligații imposibil de îndeplinit și amenzi usturătoare.

Totodată, legea arată că știrile false vor fi o amenințare la adresa securității naționale.

Principalele prevederi ale proiectul de lege privind apărarea cibernetică a României:

Potrivit proiectului, se înființează Sistemul Național de Securitate Cibernetică, denumit în continuare SNSC, drept cadru general de cooperare care reunește autorități și instituții publice cu responsabilități și capabilități în domeniu, în vederea coordonării acțiunilor la nivel național pentru asigurarea securității cibernetice.

Proiectul de lege mai prevede activitățile SNSC sunt coordonate, la nivel strategic, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT. Activitățile SNSC sunt coordonate unitar, la nivel operațional, de către COSC. Serviciul Român de Informații asigură secretariatul tehnic al COSC.

COSC este un organ consultativ, fără personalitate juridică, aflat sub autoritatea CSAT, format din consilierul prezidențial pentru probleme de securitate națională, consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate națională, Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, precum și reprezentanți ai: Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului de Protecție și Pază, Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații și ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică.

Potrivit proiectului de lege, printre obiectivele prezentei legi sunt se numără  asigurarea rezilienței și protecției rețelelor și sistemelor informatice ce susțin funcțiile de apărare, securitate națională, ordine publică și guvernare dar și desemnarea autorităților competente și stabilirea cadrului legal de dezvoltare a capabilităților necesare îndeplinirii responsabilităților acestora în domeniile securității și apărării cibernetice.

COSC emite hotărâri, adoptate prin consens, care sunt obligatorii pentru instituțiile prevăzute la alin. (1), conform competențelor legale.

Conducerea COSC este asigurată de un președinte – consilierul prezidențial pentru probleme de securitate națională și un vicepreședinte – consilierul prim-ministrului pe probleme de securitate națională, se mai arată în proiectul de lege.

În funcție de natura și evoluția amenințărilor cibernetice sunt invitați să participe în cadrul ședințelor COSC și reprezentanți ai altor entități – autorități, instituții publice, persoane juridice de drept public sau privat – care pot contribui la soluționarea problemelor de securitate cibernetică.

Sunt autorități competente în sensul legii:

1. a) Directoratul Național de Securitate Cibernetică,denumit în continuare DNSC, pentru spațiul cibernetic național civil, conform prevederilor prezentei legi și ale Ordonanței de urgență nr. 104/2021 privind înființarea Directoratului Național de Securitate Cibernetică,
   aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 11/2022;
2. b) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării,denumit în continuare MCID, pentru elaborarea și inițierea actelor normative și politicilor publice naționale în domeniul securității cibernetice, a transformării digitale, societății informaționale, comunicațiilor, cercetării,
   dezvoltării și inovării.
3. c) Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații,denumită în continuare, ANCOM, pentru coordonarea activităților desfășurate în vederea asigurării securității cibernetice a rețelelor și sistemelor informatice proprii și a celor
   prevăzute la art. 3 alin (1) lit. b);
4. d) Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne,Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază pentru asigurarea securității și apărării cibernetice, respectiv pentru cunoașterea, prevenirea și contracararea amenințărilor cibernetice la adresa rețelelor și sistemelor informatice din domeniul lor de competență, activitate sau responsabilitate. În acest sens, stabilesc structuri și măsuri tehnice și organizatorice privind coordonarea și controlul activităților de securitate și apărare cibernetică.

Potrivit proiectului de lege,  Serviciul Român de Informații este autoritate competentă la nivel național în domeniul cyber intelligence, precum și pentru cunoașterea, analizarea, prevenirea și contracararea incidentelor și atacurilor cibernetice care reprezintă amenințări, riscuri și vulnerabilități la adresa securității naționale a României.

Proiectul de lege mai prevede că persoanele juridice care au în responsabilitate rețele și sisteme informatice prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) și lit. c), au obligația de a notifica incidentele de securitate cibernetică prin intermediul PNRISC, de îndată dar nu mai târziu de 24 de ore de la
constatarea incidentului.

Noutate: stare de alertă sau de urgență pentru amenințări cibernetice

O noutate a proiectului este că Guvernul introduce trei amenințări cibernetice pe lista amenințărilor la adresa securităţii naţionale a României următoarele, pentru care se poate institui stare de asediu sau de urgență.

Astfel, vor constitui ameninţări la adresa securităţii naţionale a României și următoarele amenințări cibernetice, pe lângă amenințările definite deja de lege (Articolul 3):

n) amenințări cibernetice sau atacuri cibernetice asupra infrastructurilor informatice și de comunicații de interes național;

Conceptul de atac cibernetic este definit ca fiind ”acțiune ostilă (de rea-credință) desfășurată în spațiul cibernetic de natură să afecteze securitatea cibernetică”.

o) acțiuni, inacțiuni sau stări de fapt cu consecințe la nivel național, regional sau global care afectează reziliența statului în raport cu riscurile și amenințările de tip hibrid;

p) acțiuni derulate de către o entitate statală sau nonstatală, prin realizarea, în spațiul cibernetic, a unor campanii de propagandă sau dezinformare, de natură a afecta ordinea constituțională.”.

Acțiunile de propagandă și dezinformare vizate sunt doar cele care afectează ordinea constituțională, adică setul de principii fundamentale pe care este constituit statul român, regimul constituțional de drepturi și libertăți fundamentale, regimul constituțional al funcționării autorităților publice de rang constituțional protejarea garanțiilor prevăzute de Constituție.