Sursă foto: Pixabay
Economia națională s-a confruntat cu ample transformări pe parcursul ultimelor decenii, determinate de aderarea la Uniunea Europeană (și integrarea în circuitele economice european și mondial), incidența Marii Crize Financiare (cea mai severă în plan global de după Al Doilea Război Mondial) și consecințele acesteia, pandemia coronavirus și intensificarea tensiunilor geo-politice după declanșarea evenimentelor din Ucraina, arată o analiză Banca Transilvania, ce utilizează datele Eurostat, semnată de Andrei Rădulescu, Director Analiză Macroeconomică.
Din perspectiva cererii agregate se evidențiază tendința de creștere a gradului de deschidere (ponderea cumulată a exporturilor și importurilor în PIB) în economia națională după lansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (în 2000).
Indicatorul a crescut mai pronunțat după ce România a devenit țară membră: majorare cu 30,3 puncte procentuale între 2006 (anul de dinainte de aderare) și 2022, la nivelul record de 92%.
Pe de altă parte, ponderea consumului privat în PIB s-a diminuat cu 5,5 procentuale între 2006 și 2022, la 63,3% (cel mai ridicat nivel din 2018).
De asemenea, ponderea formării brute de capital fix în PIB s-a redus cu 1,5 puncte procentuale între 2006 și 2022, la 25,2%.
Cu toate acestea, în ultimii ani se notează o tendință de creștere a ponderii formării brute de capital fix în PIB, în 2022 fiind înregistrat cel mai ridicat nivel din 2012, evoluție susținută de implementarea proiectelor Uniunii Europene și de majorarea investițiilor străine.
Analiza din perspectiva ofertei agregate evidențiază tendința de creștere a ponderii sectorului IT&C în PIB în ultimele decenii, cu 2,5 puncte procentuale între 2006 și 2022, la nivelul record de 6,6%. BT subliniază faptul că ponderea acestui sector în PIB a urcat cu 1,2 puncte procentuale între 2018 și 2022, în contextul incidenței pandemiei, fenomen care a determinat orientarea afacerilor spre mediul on-line.
De asemenea, ponderea sectorului financiar în PIB s-a majorat cu 0,8 puncte procentuale între 2006 și 2022, la 2,6%.
Totodată, ponderea tranzacțiilor imobiliare în PIB a urcat cu 0,3 puncte procentuale între 2006 și 2022, la 7,4%, dar în ultimii ani s-a înregistrat o tendință de scădere, spre cel mai redus nivel din 2008.
Pe de altă parte, se notează tendința de scădere a ponderii sectorului primar în PIB cu 3,4 puncte procentuale între 2006 și 2022, la 4,5%.
De asemenea, ponderea industriei în PIB s-a ajustat cu 2,5 puncte procentuale între 2006 și 2022, la 22,5%, însă se observă o schimbare de tendință în perioada recentă, anul trecut fiind înregistrat nivelul maxim din 2018.
Nu în ultimul rând, ponderea construcțiilor în PIB a scăzut cu 1,6 puncte procentuale între 2006 și 2022, la 6,3%.
Din perspectiva termenului mediu, Banca Transilvania se așteaptă la creșterea ponderii investițiilor productive în PIB, pe fondul premiselor de implementare a programelor lansate de Uniunea Europeană după incidența pandemiei coronavirus.
La nivelul ofertei, Banca previzionează creșterea ponderii în PIB pentru IT&C, industrie și construcții și continuarea tendinței de diminuare pentru contribuția sectorului primar la valoarea adăugată brută totală în economie, pe fondul implementării Revoluției Digitale, reformelor structurale și consecințelor tensiunilor geo-politice.