Sursa foto: Pixabay/ michelbossart
România a fost campioana convergenței economice europene pe parcursul ultimelor decenii, dat fiind că aderarea la Uniunea Europeană a determinat intrări masive de investiții străine directe, iar în prezent distanța de dezvoltare dintre România și media Uniunii Europene este la minime istorice, arată o analiză Banca Transilvania.
Astfel, analiza evoluțiilor din economia națională după momentul semnării Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană (în primăvara anului 2005) până în prezent evidențiază o multitudine de aspecte pozitive (atât la nivelul economiei reale, cât și în sfera economiei financiare), persistența unor provocări structurale (din perspectiva mix-ului de politici economice, în contextul discontinuității reformelor structurale), precum și un element negativ (migrația populației active), arată analiza.
Banca Transilvania subliniază însă faptul că, după aderarea efectivă a României la Uniunea Europeană, economia s-a confruntat cu valurile Marii Recesiuni (cea mai severă criză economico-financiară la nivel mondial în perioada post-belică), precum și cu incidența unor șocuri exogene (pandemia coronavirus și evenimentele din Ucraina).
În prezent economia națională se caracterizează printr-un grad ridicat de rezistență la șocuri, evoluție determinată de faptul că sectorul privat a devenit competitiv pe plan european și mondial, prin încorporarea în comportament a lecțiilor proceselor de ajustare cu care s-a confruntat pe parcursul ultimelor decenii, arată economiștii băncii.
Potrivit acestora, din perspectiva structurală, în prezent, contribuțiile productivității multifactoriale și factorului capital la dinamica anuală a PIB potențial sunt mai echilibrate ca oricând în ultimele decenii.
Totodată, din perspectiva financiară, economia națională nu mai este dependentă în prezent de finanțarea din exterior, aspect reflectat și de nivelul ridicat al diferenței dintre depozitele neguvernamentale și creditul neguvernamental în sectorul bancar.
Nu același lucru se întâmpla la momentul semnării Tratatului de Aderare sau în anul aderării efective, când dinamica anuală a PIB potențial pe plan intern era puternic dependentă de contribuția factorului capital.
Banca Transilvania atrage atenția cu privire la faptul că primii anii de apartenență la Uniunea Europeană au coincis cu anii de ajustare în urma incidenței crizei economicofinanciare mondiale, economia națională confruntându-se până în 2013 cu fenomenul secetei de capital, după ce a fost surprinsă de piețele financiare într-o fază de supraîncălzire, cu un nivel ridicat al deficitelor gemene și o dependență puternică de finanțarea prin intermediul fluxurilor financiare internaționale.
Totodată, distanța de dezvoltare dintre România și media Uniunii Europene, pe de o parte, și dintre România și țările din Europa Centrală și de Est, pe de altă parte, este la minime istorice în prezent, conform indicatorului PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare.
Astfel, între 2004 (anul de dinainte de semnarea Tratatului de Aderare) și 2021 nivelul PIB/locuitor în România (la paritatea puterii de cumpărare) (ca % din media UE) s-a majorat cu 38 puncte procentuale la 72,7%.
În țările din regiune acest indicator a crescut cu ritmuri mult mai lente între 2004 și 2021: 10,6 puncte procentuale în Cehia, 13,1 puncte procentuale în Ungaria, 20 puncte procentuale în Bulgaria, respectiv 25,7 puncte procentuale în Polonia.
Analiza comparativă exprimă faptul că România a fost campioana convergenței economice europene pe parcursul ultimelor decenii, dat fiind că aderarea la Uniunea Europeană a determinat intrări masive de investiții străine directe, tehnologie și know-how, precum și implementarea cadrelor financiare multianuale europene, arată Banca Transilvania.
Astfel, conform băncii centrale, în România au fost înregistrate intrări de fluxuri investiționale străine directe într-un volum cumulat de peste 77 miliarde EUR între 2005 și 2021, acestea având o contribuție definitorie la dezvoltarea economiei naționale și convergența economică europeană.
