Președintele ales Donald Trump a candidat pe o platformă de izolare a SUA de conflictele externe, cum ar fi războiul din Ucraina, creșterea tarifelor pentru partenerii comerciali străini și reconstruirea producției interne, scrie BBC.
Însă, în ultimele zile, el a sugerat o abordare mai agresivă a politicii sale externe.
La început, el a glumit pe seama faptului că țara vecină, Canada, ar fi un stat american în plus. De atunci, el a amenințat că va prelua controlul asupra Canalului Panama. De asemenea, a reiterat o dorință din primul său mandat de a deține teritoriul danez autonom Groenlanda, care nu este de vânzare.
Este puțin probabil ca SUA să preia controlul asupra vreuneia dintre aceste regiuni. Dar aceste declarații ar putea indica faptul că viziunea lui Trump „America pe primul loc” include flexarea mușchilor superputerii dincolo de granițele sale pentru interesele comerciale și de securitate națională ale SUA.
Duminică, Trump a declarat la o conferință conservatoare din Arizona că Panama percepe navelor americane taxe „ridicole și extrem de nedrepte” pentru a utiliza canalul omonim.
După ce s-au ocupat de construirea canalului la începutul secolului al XX-lea, SUA au cedat Panama controlul deplin în anii 1970 prin intermediul unui tratat. Însă săptămâna aceasta, Trump a declarat că, dacă „jecmănirea” nu încetează, va cere ca acesta să fie returnat SUA – deși nu a specificat cum.
Trump a adăugat că nu dorește ca importantul Canal Panama „să cadă în mâinile cui nu trebuie” și a citat în special China, care are interese semnificative în calea navigabilă.
„Există un interes real al securității naționale a SUA… în controlarea neutralității sale”, a declarat Will Freeman, cercetător pe studii latino-americane la Council on Foreign Relations, cu privire la remarcile lui Trump.
„Declarația lui Trump se referă în principal la acest lucru”.
China este al doilea mare utilizator al Canalului Panama, după SUA, potrivit datelor. De asemenea, aceasta are investiții economice majore în țară.
În 2017, Panama a întrerupt relațiile diplomatice cu Taiwanul și l-a recunoscut ca parte a Chinei, o victorie majoră pentru Beijing.
Canalul Panama nu este esențial doar pentru comerțul SUA în Pacific, a declarat Eill Freeman – în eventualitatea unui conflict militar cu China, acesta ar fi necesar pentru a deplasa navele și alte active ale SUA.
El a remarcat, de asemenea, comentariile frecvente ale lui Trump cu privire la tratamentul incorect al partenerilor comerciali față de SUA, precum și promisiunea președintelui ales de a crește drastic tarifele pentru produsele străine, în special cele din China.
Reclamațiile lui Trump cu privire la taxele de expediere par să reflecte opiniile sale cu privire la comerț, a declarat Freeman.
În timp ce declarațiile ar putea fi „coercitive”, a spus Freeman, rămâne de văzut „dacă autoritățile canalului reduc taxele pentru mărfurile americane ca răspuns la amenințare”.
Președintele Panama, José Raúl Mulino, a emis o declarație în care afirmă că și canalul și zona înconjurătoare aparțin țării sale – și vor rămâne astfel.
Trump are în vedere Groenlanda
În weekend, Trump a declarat într-o postare pe rețelele sociale că SUA „consideră că deținerea și controlul Groenlandei este o necesitate absolută” din motive de securitate națională și libertate globală.
SUA mențin baza spațială Pituffik în Groenlanda. Teritoriul este bogat în resurse naturale, inclusiv minerale de pământuri rare, și ocupă o poziție strategică pentru comerț, pe măsură ce puterile globale încearcă să își extindă raza de acțiune în Cercul Arctic.
Rusia, în special, vede regiunea ca pe o oportunitate strategică.
Trump a fluturat ideea achiziționării Groenlandei în 2019, în timpul primului său mandat de președinte, și nu s-a concretizat niciodată.
Prim-ministrul Groenlandei, Múte B Egede, a răspuns la ultimele comentarii ale lui Trump în această săptămână: „Nu suntem de vânzare și nu vom fi de vânzare”.
Cu toate acestea, Trump a continuat să-și accentueze declarațiile publice online.
Pe Truth Social, contul lui Trump a arătat o imagine cu un steag american plantat în mijlocul Canalului Panama.
Eric Trump, al doilea cel mai mare fiu al său, a postat pe X o imagine care arăta cum SUA adaugă Groenlanda, Canalul Panama și Canada într-un coș de cumpărături online Amazon.
Pentru Trump, promisiunile de a folosi puterea Americii în avantajul său au contribuit la propulsarea celor două campanii prezidențiale de succes.
A fost o tactică pe care a folosit-o în timpul primului său mandat prezidențial, amenințând cu tarife vamale și cu desfășurarea de „soldați înarmați” pentru a determina Mexicul să consolideze aplicarea legii de-a lungul frontierei cu SUA.
La începutul celui de-al doilea mandat al său, Trump ar putea intenționa să folosească o strategie similară odată cu preluarea mandatului, la 20 ianuarie.
Deși rămâne de văzut ce se va întâmpla, Danemarca și-a exprimat dorința de a colabora cu administrația sa.
La câteva ore după ce Trump și-a postat comentariile, Danemarca a anunțat că își va crește cheltuielile de apărare în Groenlanda la cel puțin 1,3 miliarde de euro, deși ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat că momentul a fost doar o „ironie a sorții”, notează Politico.
Chiar dacă marea majoritate a groenlandezilor sunt cetățeni ai UE, serviciul diplomatic al UE, cunoscut sub numele de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), nu a ieșit chiar cu armele la vedere împotriva sugestiei lui Trump privind o iminentă acaparare a teritoriului.
„Vă pot oferi un răspuns rapid: Nu comentăm comentariile”, a declarat Anouar El Anouni, un purtător de cuvânt al UE pentru afaceri externe și politica de securitate.
Groenlanda, un teritoriu danez autonom, nu face parte din UE, dar este clasificată drept „teritoriu de peste mări asociat cu UE”. Din cei aproape 57.000 de oameni care trăiesc pe insula gigantică, bogată în minerale, doar aproximativ 2.000 nu sunt danezi, ceea ce înseamnă că populația este formată în principal din cetățeni ai UE.