ANALIZĂ Câți români trăiesc cu salariul minim în România și care sunt domeniile în care se câștigă acestea

1,5 milioane de salariați din România erau plătiți în iulie cu salariul minim de 3000 de lei și încă aproape 349.000 cu salariul minim de 4000 de lei, arată datele transmise de Inspecția Muncii, la solicitarea Economedia. Adică aproximativ o treime dintre salariați trebuie să se descurce în țara noastră cu salariul minim. Acesta a fost majorat de la 2.550 de lei brut în 2022 la 3.000 de lei brut în 2023 și există alte discuții privind potențiale creșteri, dar țara noastră are încă al doilea cel mai mic salariu minim din Europa.

Conform datelor centralizate de Inspecția Muncii la solicitarea Economedia, 1,5 milioane de salariați din România erau plătiți în iulie cu salariul minim de 3000 de lei și încă aproape 349.000 cu salariul minim de 4000 de lei. România avea la începutul anului peste 5,6 milioane de salariați activi. Ceea ce înseamnă că peste o treime dintre salariați sunt oficial declarați ca plătiți cu salariul minim.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Notă: Inspecția Muncii gestionează, prin Registrul General de Evidență a Salariaților 1n format electronic, baza de date privind salariații angajați cu contract individual de muncă în baza Codului muncii, formată din informațiile comunicate de către toți angajatorii din România prevăzuți prin legislația menționată și care se conformează acesteia prin transmiterea registrului. Nu fac obiectul declarării în registru unele categorii de lucrători, care sunt , însă, evidențiate la Agenția Națională de Administrare Fiscală, cum ar fi: funcționarii publici, militarii, personalul din justiție etc.

Cât e salariul minim și cât se muncește pentru el

Salariul minim în România a fost majorat de la 2.550 de lei brut în 2022 la 3.000 de lei brut în 2023 și de la 3000 la 4000, în Construcții.

Conform prevederilor art. 1 din Hotărârea Guvemului nr . 1447 / 2022 pentru stabillirea salariului de baza minim brut pe țară garantat ‘în plata , ‘începând cu dată de 1 ianuarie 2023, salariul de baza
minim brut pe țară garantat ‘în plata se stabilește ‘în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru ‘în medie de 165 , 333 ore pe tună, reprezentând 18,145 lei/ora. În domeniile de activitate prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227 / 2015 – Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, ‘în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2028 , pentru
domeniul construcțiilor, salariul de baza minim brut pe țară garantat ‘în plata va fi de minimum 4.000 lei lunar, fără a include indemnizațiile, sporurile i alte adaosuri, pentru un program normal de lucru
în medie de pentru un program normal de lucru în medie de 165 , 333 ore pe tună , reprezentând ‘în medie 24 , 194 lei/ora.

În urmă cu un an, numărul salariaților cu salariu minim era mult mai mic – aproximativ 1,22 milioane, dintre care 815.660 cu salariul minim de 2550 de lei.

Printre posibilele explicații ale creșterii semnificative la 12 luni e și supraimpozitarea contractelor part-time. De asemenea, pentru a-și menține calitatea de microîntreprinderi pe firme, antreprenorii au fost nevoiți să aibă un salariat cu 8 ore care să fie plătit cu cel puțin salariul minim. Altfel ar fi trecut la impozit pe profit, conform Hotnews.

“Întotdeauna va exista tendința asta la măriri succesive si unitare”, spune, pentru Economedia, Florin Jianu, președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România.

În ce domenii se plătesc salariile minime?

Cel mai mare număr de salariați cu contracte cu normă întreagă plătiți cu salariul minim sunt în domenii precum comerț, industria prelucrătoare, transporturi (3000 de lei) și în Construcții (cu 4000 de lei).

Situația detaliată aici:

Situația în anul 2022:

România, al doilea cel mai mic salariu minim din UE

România are al doilea cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană, după Bulgaria, dar rata medie anuală de creștere între iulie 2013 și iulie 2023 a fost cea mai mare: +12,9 %, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul statistic al UE.

În iulie 2023, salariile minime din statele membre ale UE variau de la 399 de euro pe lună în Bulgaria la 2.508 euro pe lună în Luxemburg.

Venitul minim și traiul decent

Conform unei analize a companiei de consultanță EY, venitul minim încasat în prezent, de 1.900 lei, de un român este cu 50% mai mic, 1.000 lei, în medie, în valori absolute, decât pragul care se presupune că îi asigură traiul decent. Calculele sunt exemple pentru o persoană adultă singură. Dacă, pe de altă parte, dacă se are în vedere o familie mai numeroasă, care eventual include şi copii şi/sau alte persoane în întreţinere, atunci discrepanţele devin cu atât mai mari şi putem constata că nivelul de trai din România, pentru o bună parte a populaţiei, este departe de a fi “decent”.

România are foarte multe persoane cu venitul minim din totalul salariaților și există mari inegalități între județe, explica pentru Economedia sociologul Norbert Petrovici, cu ocazia unei analize privind evoluția României după intrarea în UE. „Inegalitățile din România sunt brutale. România e una dintre cele mai inegale țări din Europa. Asta se vede și din concentrarea capitalului și din inegalitățile salariale. 70 % din populație are sub salariul mediu pe economie, avem o proporție foarte mare de persoane cu salariu minim sau cu venituri în jurul acestei sume – cam 2 milioane de salariați. Noi avem o geografie a salariilor. Să dau un exemplu: în Botoșani 1 din 5 oameni de vârstă activă e salariat, în București procentul merge spre 75%. Numărul de persoane angajate salariate e foarte mic, avem județe întregi unde nu avem salariați. Și unde aceștia există, lucrează pe salariul minim pe economie”, arată Petrovici. „Salariul minim pe economie nu înseamnă bunăstare”, a subliniat acesta.

Ce spun firmele? Aproape 90% dintre IMM-uri spun că nu își pot permite majorări de salarii

Aproape 90% din întreprinderile mici și mijlocii arată că nu au posibilitatea creșterii salariului minim al angajaților în perioada următoare, iar aproape 70% spun că vor crește prețurile produselor/serviciilor, dacă Guvernul impune creșterea salariului minim, conform unui sondaj derulat recent de Consiliul Național al IMM-urilor din România.

La sondajul realizat în perioada 24-25.07.2023 au răspuns 887 antreprenori. În ceea ce privește forma de organizare, respondenții au fost 54,30% microîntreprinderi, 31,5% întreprinderi mici, 13,1% întreprinderi mijlocii și restul de 1,10% întreprinderi mari. În ceea ce privește domeniul de activitate al respondenților, 64,7% sunt din servicii, 18% aparțin comerțului și restul de 17,3% sunt firme din producție.

Întrebați dacă au posibilitatea creșterii salariului minim al angajaților în perioada următoare, 86,9% dintre antreprenori au răspuns cu „NU”.

Astfel, motivele pentru care nu vor putea crește salariul minim au fost menționate de către antreprenori ca (răspunsuri multiple): 61% costurile ridicate cu resursa umană; 55,8% vânzări limitate care nu permit creșteri; 30% contracte în curs cu preț impus; 22,7% lipsa unor fonduri europene care să asigure creșterea competitivității; 16,2% lipsa investițiilor publice care limitează existența contractelor pentru IMM-uri; 7,5% altele (creștere TVA, instabilitatea politică, lipsa predictibilității etc.).

Întrebați cu cât au posibilitatea creșterii salariului minim, 80,8% au răspuns că nu au posibilitatea, 10,3% că au posibilitatea creșterii cu 200 lei, 6,9% au posibilitatea creșterii cu 300 lei și doar 2% au posibilitatea creșterii cu 750 lei.

Totuși, în cazul unei impuneri de către Guvern a creșterii salariului minim, 93,2% din antreprenori au menționat că aceasta ar putea fi aplicată de la 1 ianuarie 2024 și doar 6,8% de la 1 septembrie 2023.

În ceea ce privește măsurile pe care le vor adopta în cazul impunerii de către Guvern a creșterii salariului minim, antreprenorii au menționat (răspunsuri multiple): 66,6% creșterea prețurilor produselor/serviciilor; 53,6% diminuarea personalului; 24,9% diminuarea activității firmei; 10,2% închiderea firmei; 9,9% reducerea programului de lucru al angajaților; 2,5% altele (pierderea competitivității firmei, reducerea profitului, regândirea activității firmei etc.).

Astfel, antreprenorii ar avea nevoie de următoarele măsuri de sprijin pentru a crește salariul minim (răspunsuri multiple): 64,5% deduceri suplimentare (reducerea/regândirea nivelului de taxare a muncii și realizarea unui nou sistem de acordare a deducerilor personale de care beneficiază salariații); 55,2% zero taxe pe forța de muncă pentru suplimentarea realizată; 21,8% impozitare progresivă a venitului din salarii; 2,7% altele (reducerea masivă a taxelor și ikmpozitelor, taxare mai mică pentru salariile mai mici, plafoane maxime de impozitare, menținerea TVA la același nivel etc.).

În final, întrebați care consideră că va fi procentul de diminuare a numărului de angajați ca urmare a creșterii salariului minim, antreprenorii au răspuns în proporție de 35,8% că vor diminua între 10%-50%, 34,8% vor diminua până în 10%, 19,1% nu vor diminua personalul deloc și 10,2% vor diminua peste 50% din personal.