Sursa foto: Pexels / Energepiccom
Un val masiv de concedieri a fost anunțat deja în Statele Unite, iar modelul poate fi exportat în Europa, implicit în România, pe fondul reducerii turației afacerilor, arată o analiză a platformei Conso.ro. Creșterea costurilor de finanțare, avansul tehnologic, reducerea cererii pe fondul inflației în creștere sunt principalele motive ale pierderii joburilor. Sectoare ca retail, IT, financiar-bancar și media sunt cele mai expuse.
Mai multe companii din SUA au anunțat că taie din costurile cu personalul, mai multe mii de angajați urmând să își caute noi locuri de muncă, amintește analiza. Cele mai cunoscute nume vin din zona Tehnologiei/ IT-ului sau retailului. Au tăiat din posturi Alphabet (12.000 de angajați), Amazon (18.000), Meta (11.000), Twitter (4.000), Microsoft (10.000), Salesforce (8.000). Se pregătește următorul val la Tesla, Netflix, Robin Hood, Snap, Coinbase, Spotify.
Companiile din retail precum Amazon, care angajasara masiv în pandemie, au motive să renunțe la o parte din forță de muncă pe fondul reducerii cererii pentru comenzile online. Companiile care vin din zona IT vor să profite de noile inovații tehnologice și tăierile de bugete din zona forței de muncă sunt dublate de investiții în AI, care reprezintă noul trend.
Analiza Conso arată însă că, dincolo de aceste zone privilegiate, cu afaceri de miliarde, concedierile sunt alese și de către companiile mai mici, unde creșterea costurilor de finanțare reprezintă o problema, iar bugetul trebuie echilibrat operând tăieri din alte zone.
“Companiile listate la bursă, unde există presiunea acționariatului pentru dividende an de an, sunt primele care se mișcă în direcția optimizării costurilor iar structura de personal că și cheltuielile de promovare sunt primele vizate în cazul unei ajustări. Cum dobânzile vor rămâne sus o perioada, concedierile anunțate acum surprind temerile managerilor care nu pot face face costurilor asumate cu acceași forță de muncă construită în anii cu dobânzi apropiate de zero”, menționează Cristian Dogaru, de la Conso.ro.
Economia globală nu arată bine: Baltic Dry Index, care monitorizează transporturile de mărfuri pe mare între principalele porturi, atinge minime după minime reflectând starea economiei globale. Indicele a tras un semnal de alarmă confirmat apoi de recesiunea post-2008, când s-a prăbușit de la 11.000 de puncte la 1.000 de puncte între aprilie și noiembrie 2008. Acum indicele este din nou sub 1.000 de puncte (sub 700 mai exact), în condițiile în care în octombrie 2021 era 5.500 de puncte iar în mai 2022 avea valoarea de 3.300 puncte.
În ciuda creșterii neașteptate a burselor la început de an, contrar datelor din economie, realitățile la nivel macro sunt cele care dictează politicile de personal și din acest motiv valul de concederi este abia la început.
Protecția suplimentară nu strică în 2023, arată consultanții. “Cei care lucrează în domenii sensibile și au obligații deja asumate (rate, taxe eșalonate, etc) sau în perpectiva, se pot gândi să își reducă riscurile legate de pierderea locului de muncă achizionand asigurări de șomaj din vreme”, completează Dogaru.
Domeniile cele mai expuse ar fi cele ca retail– scad cheltuielile de consum, IT – scade promovarea prin internet odată cu scăderea economiei plus concurență cu soluțiile de inteligență artificială, financiar-bancar – optimizarea schemei de personal continuă odată cu permanentizarea lucrului de la distanță pentru anumite activități, media – vor apare destul de repede soluții IT care să ofere conținut contextualizat.
Pe de altă parte, menționăm că cele mai recente date din SUA arată că, dincolo de concedieri, există și locuri de muncă. America a adăugat 517.000 de locuri de muncă luna trecută, date care i-au șocat pe economiști, conform CNN Business. Piața americană a locurilor de muncă și-a demonstrat vineri rezistența uimitoare, depășind așteptările de aproape trei ori, iar previziunile de recesiune par îndepărtate.
BNR, date din piața muncii: Creșterile de salariați se temperează/ Viabiltatea firmelor va fi testată
Referitor la piața muncii din România, membrii Consiliului de Administrație al BNR au observat că noile creșteri lunare înregistrate de efectivul salariaților din economie în septembrie-octombrie 2022 au fost sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, inclusiv ca urmare a scăderii efectivului în sectorul privat, și că rata șomajului BIM s-a mărit marginal în octombrie-noiembrie, după descreșterea aproape continuă din ultimii doi ani până la 5,4 la sută în trimestrul III 2022.
Este vorba de cifre și perspective exprimate de conducerea băncii naționale, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al BNR din 10 ianuarie.
Totodată, dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut nominal și-a încetinit trendul ascendent în primele patru luni din semestrul II 2022. Ritmul de creștere a costurilor salariale unitare pe ansamblul economiei s-a cvasi-dublat însă în trimestrul III, iar dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să se mărească relativ alert, inclusiv în octombrie, dar în condițiile unor efecte adverse mai mari exercitate de costurile cu energia și cu materiile prime asupra productivității muncii din acest sector, au semnalat mai mulți membri ai Consiliului.
În același timp, s-a remarcat că, potrivit celor mai recente sondaje, deficitul de forță de muncă raportat de companii a stagnat în trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins în intervalul anterior, iar după o redresare vizibilă în octombrie-noiembrie, intențiile de angajare pe orizontul scurt de timp s-au redus din nou în ultima lună a anului 2022, inclusiv în contextul incertitudinilor generate de războiul din Ucraina și al înăspririi condițiilor financiare la nivel european și mondial, cu impact și asupra cererii.
Totodată, s-a reiterat că, dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menține viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată și de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. În același timp, pe piața muncii se vor resimți probabil tot mai pregnant influențele extinderii automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și ale recursului în creștere la angajați extracomunitari.
Estimările din piața de job-uri: între optimism și reținere
Jucătorii care promobează job-uri sunt mai optimiști. Nevoia de angajați a crescut considerabil în ultimele luni din 2022, iar în 2023 va crește atât volumul de joburi, cât și diversitatea domeniilor de activitate, IT Software fiind cel mai active domeniu pe piața muncii, arăta o analiză a portalului de joburi Hipo.ro.
Anul 2023 vine cu mici schimbări pe piața muncii, printre cele mai importante fiind creșteri salariale de 10% în domeniile unde se găsesc greu angajați, companiile vor fi tot mai precaute cu direcționarea resurselor în 2023, iar reducerea forței de muncă sau încetinirea angajărilor poate fi o opțiune pentru companii, potrivit estimărilor platformelor eJobs și BestJobs.