Sursă foto: Dreamstime
București și Ilfov concentrează peste 60% din totalul investițiilor străine venite în România, iar celelalte 40 de județe împart mai puțin de 40% din soldul total ISD, arată datele centralizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Aceștia au analizat relații dintre investițiile străine și salariile și economiile județelor.
Analiza arată că fluxul investițiilor străine directe (ISD) în România a crescut aproape în continuu în ultimul deceniu, astfel sumele investite anual în România au crescut de la 1,7 miliarde de euro în 2011 până la 8,94 miliarde de euro în 2021, conform datelor furnizate de Banca Națională a României. O excepție semnificativă a fost doar anul 2020, anul izbucnirii pandemiei, când această sumă a scăzut la 3,005 miliarde de euro. Chiar și așa, fluxul net al ISD a rămas pozitiv pe întreaga perioadă, astfel soldul ISD s-a menținut pe un trend pozitiv ajungând de la 54 miliarde de euro în 2011 la peste 100 miliarde de euro în 2021.
Distribuția acestor investiții la nivel regional și județean este însă inegală, subliniază economiștii. În clasament se detașează evident Bucureștiul și Ilfovul, care concentrează peste 60% din totalul investițiilor venite în România, pe când celelalte 40 de județe împart mai puțin de 40% din soldul total ISD. Municipiul București conduce detașat la capitolul soldului ISD (54 miliarde de euro), urmat, cu un decalaj semnificativ, de Ilfov (6,6 miliarde), Timiș (4,8 miliarde), Prahova (3 miliarde), Brașov (2,6 miliarde), Cluj (2,3 miliarde) și Constanța (2,0 miliarde). Pe ultimele poziții din clasament regăsim județe unde investițiile străine sunt nesemnificative, precum județele Gorj (0,007 miliarde), Mehedinți (0,016 miliarde), Vaslui (0,036 miliarde) sau Botoșani (0,080 miliarde). Economiștii analizează ce semnificație au aceste diferențe majore din perspectiva economiei județelor țării.
Figura 1. Soldul ISD, salariul mediu net și ponderea salariaților în sectorul privat pe județe
Primul aspect analizat de economiști a fost dacă ISD are un impact pozitiv asupra câștigului salarial mediu lunar. „Desigur, salariul mediu net este influențat de foarte mulți factori și însăși valoarea medie este un indicator care trebuie interpretat cu grijă: valorile extreme, în acest caz valorile ridicate, pot distorsiona mult valoarea medie creând iluzia că o mare parte a populației unui județ câștigă destul de bine, pe când această bunăstare aparentă se datorează doar unor salarii extrem de ridicate, însă relativ rare”, subliniază economiștii.
Chiar și având în vedere aceste limitări ale valorilor medii, cercetătorii observă câteva cazuri aparent paradoxale. În județul Gorj, cu investiții străine aproape inexistente, salariul mediu net este de 3.008 lei pe lună, pe când în județul Arad, cu 1,5 miliarde de euro a soldului ISD (cu peste 200 de ori mai mult decât în Gorj) salariul mediu net lunar este sub județul Gorj cu 2.972 de lei pe lună. În mod similar, salariu mediu net este aproape egal în județele Bihor și Vaslui (2.766 lei versus 2.711 lei), pe când investițiile străine în Bihor sunt mult peste cele atrase în Vaslui (1 miliard versus 0,036 miliarde).
„Desigur, aceste perechi de județe sunt exemple extreme, corelația dintre soldul ISD și salariul mediu net pe județe fiind una pozitivă (Figura 1), însă arată că această relație nu este tocmai evidentă sau puternică”, menționează analiza.
„Pentru a înțelege de ce această relație dintre sold ISD și salariu mediu net nu este una evidentă, am analizat impactul direct al ISD-ului asupra economiei unui județ. Primul efect direct și evident este faptul că aceste investiții creează noi locuri de muncă, în special în sectorul privat. Așadar, dacă vrem să identificăm un impact pozitiv al ISD, cel mai frecvent argument este acela de asigurare de noi locuri de muncă, ceea ce crește rata de ocupare a populației din județele gazdă, și contribuie astfel la scăderea ratei șomajului. ISD întărește sectorul privat și crește cererea pentru forța de muncă ceea ce are un impact pozitiv asupra salariilor din sectorul privat. Astfel, o potențială explicație pentru diferențele paradoxale amintite mai sus constă în ponderea sectorului public și salariile mai mari din acest sector față de sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu aproape 28% mai mari în 2021, decât ale angajaților din sectorul privat”, menționează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Conform celui mai recent raport al Consiliului Fiscal din August 2023, această discrepanță majoră continuă să persiste, scăzând totuși la nivelul de 17,4% în 2022. Așadar, în general se poate observa că în județele cu un sold ISD mai ridicat, o proporție mai mare a salariaților lucrează în sectorul privat: continuând exemplele de mai sus, județele Gorj și Vaslui această pondere este de 78%, respectiv 66%, pe când în județele Arad și Bihor 84%, respectiv 83% dintre salariați este angajat în sectorul privat.
„Astfel, un sector privat puternic, bazat atât pe investiții străine, cât și – poate în primul rând – pe investiții autohtone, este foarte important, cel puțin din două perspective: (1) sectorul privat puternic contribuie la creșterea numărului de salariați și la menținerea forței de muncă pe plan local în loc de emigrarea în masă (iar pe un termen mai lung, competiția din sectorul privat, respectiv creșterea cererii pentru forța de muncă pot avea un impact pozitiv asupra salariilor oferite); (2) un sector privat puternic contribuie la susținerea financiară a sectorului public care trebuie să asigure prestare unor servicii esențiale pentru populație, precum educația, sănătatea sau ordinea publică”, menționează analiza.
Un alt aspect subliniat de analiză este corelația dintre dezvoltarea infrastructurii și în special existența sau lipsa autostrăzilor în județele României, respectiv harta ISD pe județe. „Se poate observa clar că județele care au deja o autostradă funcțională sau se află în apropierea unor infrastructuri logistice mai dezvoltate pot atrage mai multe investiții. Dezvoltarea infrastructurală, cuplată cu un context general stabil și de încredere din punct de vedere juridic, economic și politic, poate contribui la atragerea de noi investiții pe plan local, fie acestea străine sau autohtone. Pe termen lung, desigur, o economie sănătoasă necesită pe lângă ISD investitori locali puternici, deciziile cărora nu depind de decizii luate în centrele sau sediile din străinătate ale acestor companii multinaționale, ci mai mult de contextul economic local”, menționează economiștii.
„ISD pot fi foarte utile pentru economia țării, contribuind în primul rând la crearea de noi locuri de muncă în sectorul privat, și astfel la reducerea șomajului și a emigrării forței de muncă, impactul asupra salariilor medii fiind doar indirect și realizabil pe termen lung. Sectorul privat sănătos, bazat nu doar pe ISD, ci și pe investitori locali, este esențial pentru dezvoltarea sustenabilă a economiei naționale”, concluzionează analiza.
Cele mai recente date de la Banca Națională a României arată că investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat în prima jumătate a anului 3,930 miliarde de euro, fiind în scădere de la 4,533 miliarde de euro în perioada ianuarie – iunie 2022 (-13,3%). Din această sumă, participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4,283 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro.
România se află pe locul al doilea în topul investițiilor străine directe în perioada 2018-2022, potrivit raportului Investment Promotion realizat de Emerging Europe.
România a atras investiții străine directe în valoare de 11,2 miliarde dolari în 2022, în creștere față de 2021 când țara noastră a atras investiții de 10,5 miliarde dolari. În 2018 România a atras finanțare de 6,2 miliarde dolari.
Pe primul loc se află Polonia, atrăgând investiții străine directe de 29,4 miliarde lei.
În ceea ce privește investiții străine directe pe cap de locuitor între 2018 și 2022, România se află însă abia pe locul zece, cu 573 milioane dolari anul trecut.
Mai multe detalii AICI.