Sursa foto: Pixabay.com
Think-tank-ul Expert Forum (EFOR) a făcut o analiză a proiectului ordinului de ministru care reglementează normele de aplicare ale Programului Anghel Saligny, iar concluzia este că deși s-a ținut cont de anumite critici, programul ”ridică mai multe semne de întrebare chiar decât PNDL 1+2 ale lui Dragnea”.
Vești bune: există o structură specială care se ocupă de proiecte
”Sfertul plin al paharului e că o parte din comentariile noastre s-au regăsit în proiect. Astfel de exemple sunt cele legate de dezvoltarea unei platforme pentru gestionarea programului, publicarea de date, introducerea unor indicatori de program, introducerea unor mecanisme de renunțare la proiecte în care nu se demarează niciun fel de activitate, sancțiuni etc”, comentează EFOR.
Expert Forum apreciază dezvoltarea unui noi structuri care să se ocupe de programul Saligny, inițiată de executiv, însă nu este clară deocamdată aria de competență a acesteia. ”Rolul și capacitatea sa ar putea fi detaliate în continuare, pentru a ne asigura că își poate exercita atribuțiile corespunzător. Fără capacitate financiară și fără asigurarea personalului care să se ocupe de monitorizarea programului există riscul continuării practicilor de la PNDL. Ne interesează, de exemplu, dacă se vor controla toate proiectele sau doar un eșantion și cum vor verifica angajații ministerului dacă datele din declarații corespund cu realitatea. Nu în ultimul rând, noua structură ar trebui să-și asume un rol solid de a publica analize pornind de la datele existente și de a oferi asistență beneficiarilor pentru dezvoltarea capacității de implementare”, se arată în analiză.
Vești proaste: ”Ridică mai multe semne de întrebare chiar decât PNDL 1+2 ale lui Dragnea”
Se remarcă faptul că aspectele esențiale sesizate până acum, legate de proiect, nu au fost rezolvate, pornind de la cel mai important, și anume algoritmul de alocare a banilor. Acest algoritm ”ridică mai multe semne de întrebare chiar decât PNDL 1+2 ale lui Dragnea”, susține EFOR.
”În loc să repare criteriile neclare de la PNDL, Saligny le adâncește și mai tare. Nu se introduce vreun algoritm pentru calcularea ponderii unor criterii, ci pur și simplu se aplică ”cel puțin unul din următoarele criterii de prioritizare, întâi pe județ, apoi pentru proiecte. Comparativ, HG 624/2015, aprobată la aproape 2 ani de la intrarea în vigoare a OUG 28/2013 care reglementa PNDL, includea o formulare similară. Utilizarea unui singur criteriu nu este în niciun caz o soluție care să reducă gradul de subiectivism și clientelism din implementarea unui astfel de proiect. Nu este clar de exemplu cum se poate face o alegere obiectivă dacă într-un caz se aplică numărul populației, iar într-un alt caz numărul de proiecte finanțate din PNDL. Criteriul de alocare ar trebui să fie un algoritm, care să ia în calcul toate aceste criterii, nu doar unul izolat”, se arată în analiză.
În plus, pentru a asigura coeziunea, există o alocare asigurată pentru toate UAT-urile din țară. ”De exemplu, o comună are puși deoparte 4 milioane de lei, un oraș 7 milioane de lei, iar un sector 35 de milioane. Tindem să credem că este mai degrabă un mecanism politic clientelar de a mulțumi pe toată lumea și nu un mijloc de a asigura egalitatea de șanse. Faptul că rezervăm anumite sume pentru fiecare UAT, fără condiții clare de accesare a fondurilor, poate intra și în conflict cu ideea de prioritizare și competiție”, susține EFOR.
Ca și în cazul PNDL, lista de proiecte se aprobă prin ordin de ministru, este încă o remarcă a analiștilor. ”Normele nu specifică decât publicarea acestei liste, fără detalii privind aplicarea criteriilor de prioritizare. Pentru a crește transparența programului, ar trebui publicată și o justificare privind modul în care s-au aplicat aceste criterii de prioritizare.
Înscrierea în program se face pe baza unei cereri foarte schematice, la care se adaugă devizul general estimativ. Restul de documente sunt depuse după aprobarea listei. Întrebarea pe care ne-o punem este dacă informațiile transmise în primul pas sunt suficient de solide și relevante sau este nevoie de justificări sau documente care pot reflecta mai bine oportunitatea și nevoia proiectului, dincolo de completarea unor simple cifre”.
Proiectul ignoră total să detalieze informațiile care se vor pune în secțiunea publică a platformei investitii.mdlpa.ro, susține EFOR. ”Normele ar trebuie să detalieze datele care sunt publicate și formatul acestora. Solicităm ca bazele de date să fie dezvoltate astfel încât să permită exportul în formate precum .csv sau .xls și să respecte principiile open data.
Ordinul ar trebui să specifice frecvența cu care se publică aceste date în secțiunea destinată publicului – datele ar trebui publicate cât mai frecvent și cât mai aproape de momentul declarării”, se mai arată în analiză.
EFOR a solicitat Avocatului Poporului să conteste la CCR constituționalitatea actului normativ, însă instituția a apreciat că proiectul se află în procedura de dezbatere parlamentară.
Citește și