Foto: Brett Critchley/ Dreamstime.com
În ani dificili, cu istorii de recesiune, criza și-a făcut loc și în cinematografe și chiar în poveștile pentru copii, doar că aici e cu “happy end”: când talentatul cofetar din Elfkins dă de greu și e în pragul închiderii afacerii, în viața lui își fac apariția elfii cofetari și, cu ajutor și creativitate, business-ul de familie renaște. Dar, în realitate, elfii nu au apărut să salveze nici afacerea cu prăjituri a Emei, nici cea cu povești și cărți lansată de Ana chiar înainte de pandemie, nici centrul de joacă de lângă Cluj, lansat tot ca afacere de familie, nici alte sute de firme care s-au închis în acest an. După lovitura pandemiei COVID-19, multe afaceri au fost apoi afectate de izbucnirea războiului din Ucraina, inflație și împovărătoarea criză energetică. Economedia vă prezintă câteva cifre și exemple, dintr-un complicat an economic,
În ultimii ani, numărul firmelor cu mai puțin de 20 de angajați care și-au întrerupt temporar activitatea a crescut continuu: de la 2171 în 2019, la 2465 în 2020 și la peste 3600 anul trecut, arată datele centralizate pentru Economedia de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). De asemenea, numărul firmelor radiate a trecut în 2021 de 5000, după ce în 2020 se înregistrase o ușoară scădere față de anul precedent.
Firme ONRC
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Datele financiare pentru 2022 nu sunt încă centralizate, așa că pentru anul în curs ONRC are o statistică generală, pentru toate categoriile de firme, indiferent de numărul de angajați: au fost 10.523 de firme suspendate și alte 56747 radiate, doar până la 21 octombrie.
Cele mai afectate domenii
Comerțul, Construcțiile și Transporturile sunt domeniile în care au avut dificultăți cele mai multe firme.
Vă prezentăm, mai jos, felul în care au evoluat cifrele privind numărul de firme radiate sau suspendate, trei ani la rând, și domeniile cele mai afectate. Sunt luate în calcul persoane juridice care au declarat în situația financiară un număr mediu de salariați mai mic sau egal cu 20.
Suspendări
Mesajele de rămas bun ale micilor afaceri românești
În ultimele luni, paginile de pe rețelele de socializare ale multor afaceri au postat mesaje de “la revedere”.
“Afacerile mici trăiesc zile complicate”, sintetizează Oana Botezatu, fostă jurnalistă și acum antreprenoare, cu propriul brand Home&Deco (lumânări în porțelanuri vintage), după ce a primit în ultima perioadă o serie de mesaje despre colegi de breaslă nevoiți să își închidă business-urile.
“Am citit, în ultimele săptămâni, pe aici și pe Instagram, multe anunțuri de închidere de mici afaceri. Pe unii dintre oamenii aceștia care sunt nevoiți să pună punct unui business (făcut de unul singur sau în familie) îi cunosc. Am împărțit emoții, grisine, povești, frici, bucurii și clienți la târguri, pe vremea când târgurile erau puține și rare și noi mici, foarte mici, iar clienții abia se învățau cu noi. Și noi cu ei. Cu unii dintre oamenii aceștia, în ultimii ani, am crescut și ne-am crescut, în aceleași timpuri, și mica afacere, și copiii. Știu bine zbaterile prin care trec oamenii care nasc și cresc mici afaceri, știu bine cât de multe emailuri cu vești rele au ajuns la ei, în ultima jumătate de an (cel puțin), emailuri care ziceau, inevitabil, că “Din păcate, suntem nevoiți să creștem cu 20% prețul…”. E doldora căsuța de email de astfel de fraze. Te uiți în email, te uiți în Excel, faci ping-pong între documentele cu cifre, te uiți la tine în shop și te gândești dacă mai merge, oare, să sari și acest hop. Și ce flic-flacuri trebuie să mai faci ca să nu cazi. De tot. Și ce idei trebuie să-ți mai vină ca să nu renunți. De tot. Știu tristețile acestor oameni, căci nu mi-e străină ținerea de mână a unui business mic, cu tot ce vine la pachet. Și vine cu multe”, a descris antreprenoarea, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.
“Afacerile mici trăiesc zile complicate, oamenii care le dețin sunt sus, în aer, pe o sârmă îngustă, încercând să-și mențină echilibrul. Jos, nu există plasă de siguranță. Din păcate, nu prea mai există nici spectatori care să îi susțină pe acrobați. Căci, dacă ar fi fost, n-ar mai fi existat anunțurile cu “Ne pare rău să vă anunțăm că povestea noastră a ajuns la final””, consideră Oana.
„Noi avem creșteri de 20-30% la costurile pentru materia prima. E însă dificil să creștem prețurile produselor în același ritm. În epoca în care a explodat Pepco, Sinsay și Shein, iar oamenii cumpără aproape non-stop la negru, de pe grupuri, e greu sa mai vinzi handmade la un preț corect”, împărtășește Oana Botezatu, pentru Economedia.
Cajuki, mică afacere online cu haine de copii și bebeluși, a anunțat în octombrie că pune punct. “Povestea numită Cajuki se apropie de final. Am șters și rescris textul acesta de câteva ori, aș vrea să vă scutesc de detaliile lacrimogene din spatele acestei decizii. Site-ul rămâne funcțional până se epuizează stocul. […] Am multe motive pentru care sunt recunoscătoare, sigur o să revin pe acest subiect”, e mesajul din octombrie al fondatoarea Cajuki.
De asemenea, în această toamnă s-a închis și librăria pentru copii Asteroidul B612 din București. Ana Sipciu, fostă angajată de corporație lansată în afaceri, explică motivele din spatele deciziei, în anunțul postat pe youtube. “Timp de trei ani, am trăit multe momente frumoase, am citit povești, am făcut jocuri, am făcut programul “Creștem librari”. Între timp, în lumea reală se întâmplau și alte lucruri – la trei luni după ce am deschis, a venit pandemia, au urmat schimbări economice și încercări prin care au trecut toți micii antreprenori”, menționează Ana Sipciu.
“Acolo unde suntem noi, la volume mici, într-o astfel de piață, pentru o librărie care își propune să fie foarte pură, foarte selectivă, să ofere doar carte, fără jocuri, jucării și altele, să ne păstrăm focusul, supraviețuire sănătoasă e imposibilă. Am făcut foarte multe calcule, estimări și pur și simplu nu se poate”, a spus Ana Sipciu. Aceasta a adăugat că librăria fizică se închide, dar Asteroidul nu. “Cred că în România copiii au nevoie de noi, internetul ajunge la toți copiii din România, sigur păstrăm un canal de video”, a menționat fondatoarea.
“Nu ne-am imaginat că se poate închide”
În septembrie, proprietarii unul loc de joacă din apropierea orașului Cluj-Napoca anunțau că toate dotările si jucăriile sunt scoase la vânzare. Lansată cu ideea de a amenaja un loc de joacă și explorare, cu jocuri interactive, în care părinții să participe la joacă alături de cei mici, afacerea a mers bine câțiva ani, până la lovitura pandemiei. Din cauza unor motive personale și cu încă o serie de lovituri economice – inflație, criză energetică, afacerea nu s-a mai relansat.
Ideea proiectului a venit din Statele Unite și a prins foarte bine, de la început, spune Mircea Rusu, cofondator. “Primul an am fost pe minus, apoi tot pe plus. Un plus rezonabil. Adică nu e ceva spectaculos, dar e un business din care se poate trăi. Nu ne-am imaginat că se poate închide, noi în primii ani am tot reinvestit. După anunțul închiderii, am primit o mulțime de mesaje. Încă sună zilnic telefonul și câte cineva întreabă dacă deschidem”, povestește Rusu.
Ca afacere, spațiul de joacă aducea activitate mai ales în weekenduri, cu evenimente. Lovitura mare a venit o dată cu pandemia. “Am fost ultimii lăsați să redeschidem. Iar în ceea ce privește ajutorul dat de stat pentru firme, cele de servicii au fost defavorizate – s-a luat ca reper cifra de afaceri, cu un procent din cifra de afaceri, or, în cazul firmelor de servicii, aceasta este mică. Pentru noi, nu a fost un ajutor real. A ajutat puțin, pentru achitarea restanțelor. Eu am achitat toate facturile la timp. Noi am avut și înțelegerea proprietarului spațiului, care a așteptat după noi cu plata chiriei, altfel ieșeam de pe piață rapid. Fără înțelegerea proprietarului închideam în câteva luni. Am avut mereu cam 5-6 angajați, aceștia au fost pe șomaj tehnic o vreme, dar cât să stea? Între timp, s-au reorientat”, spune Rusu.
Acesta menționează că, o vreme, a sperat în relansarea activității. “Eu nu am pus firma pe piață multă vreme. Se preconiza să iasă pe piață o finanțare pentru energie regenerabilă, la care ne calificam, chiar dacă erau dificile condițiile. Și aș fi investit. Dar când i s-a dat drumul, după tergiversări, am aflat că ne-au scos din CAEN-urile eligibile. Am tot sperat să reluăm cumva activitatea, să găsim un cumpărător, dar e muncă multă. A crescut foarte mult costul cu energia electrică, chiar și de cinci ori, pe ultima factură. Nu faci față ca firmă mică. Eu golesc acum spațiul, voi schimba domeniul de activitate”, spune Rusu, fost profesor de matematică, care a lucrat o vreme și în domeniul auto
Numărul insolvențelor a crescut cu 10% în România, în primele nouă luni.
După doi ani de scăderi la nivel global, cele mai recente cifre pentru 2022 confirmă că revenirea insolvenței în afaceri a fost deja intensificată pentru un număr tot mai mare de economii avansate și piețe emergente de la începutul anului. Prin urmare, anul acesta, în trimestrul II, indicele global de insolvență (acoperă 44 de țări care reprezintă 87% din PIB-ul global în 2021) a înregistrat prima creștere trimestrială, de 8%, după 2020 fiind foarte aproape de momentul în care va înregistra o accelerare de două cifre, imediat după trimestrul III, arată o analiză Allianz Trade.
În România, numărul insolvențelor a crescut cu 10,7% pentru primele 9 luni ale anului 2022 față de perioada similară a anului trecut, în linie cu așteptările la nivel global pentru anul curent. Deși este o creștere de două cifre care vine pe fondul înrăutățirii fundamentelor macroeconomice afectate de inflație și acutizate de impactul războiului din Ucraina, o abordare optimistă ar semnala o ușoară încetinire față de luna precedentă când avansul pe primele 8 luni a fost de 11,3%.
„Dacă experiența ultimului trimestru al anului trecut este relevantă – când inflația începuse să se facă simțită în economie – o accelerare de 1-2 puncte procentuale ar duce ritmul insolvențelor în zona unei creșteri de +12-14%, ce corespunde unui număr sensibil peste 6.000 de insolvențe. Numărul este important întrucât ar marca revenirea sau depășirea nivelului din 2019 de 6.500 de insolvențe, anul pre-pandemic care nu a fost influențat de măsurile masive de suport ale statului în economie”, punctează Mihai Chipirliu, CFA Risk Director, Allianz Trade.
Economiștii spun că, dacă în ultimele luni avansul prețurilor la energie a influențat negativ profiturile multor segmente economice, creșterile succesive ale ratelor de dobândă – măsuri firești de contrapondere la puseul inflaționist – vor fi vârful de lance influențând profiturile nete și lichiditatea în următoarele trimestre.
Cele mai afectate sunt firmele mici, spun specialiștii. Şocul creșterii ratei dobânzii se profilează în prima jumătate a anului 2023, alături de accelerarea salariilor. După cum era de așteptat, soldurile mari de numerar pentru corporații (încă cu 43% peste nivelurile pre-Covid-19 în SUA, +36% în Marea Britanie și +32% în zona euro) au oferit un buffer semnificativ pentru normalizarea politicii monetare în 2022.