sursa foto: Facebook/ Vladimir Putin
Cheltuielile publice masive pentru apărare ale Rusiei au dus la o revenire a creșterii economice, dar ar putea, de asemenea, să fie o sursă de probleme pentru viitorul apropiat, scrie Financial Times.
Adresându-se vineri unei mulțimi de activiști la Tula, capitala industriei de armament din Rusia, Vladimir Putin s-a lăudat că economia țării a învins sancțiunile occidentale impuse după invazia sa în Ucraina.
„Au prezis declin, eșec, colaps – că vom sta deoparte, vom renunța sau ne vom prăbuși. Te face să vrei să le arăți [lor] un gest binecunoscut, dar nu voi face asta, sunt multe doamne aici”, a spus Putin în aplauzele publicului. „Nu vor reuși! Economia noastră este în creștere, spre deosebire de a lor”.
Președintele Rusiei a jubilat că economia Rusiei nu numai că a rezistat unui atac de sancțiuni din partea țărilor occidentale – dar acum este mai mare decât toate țările, cu excepția a două dintre ele. El se referea la clasamentul Băncii Mondiale privind PIB-ul în funcție de paritatea puterii de cumpărare, în funcție de care Rusia devansează ușor Germania. „Toată industria noastră și-a făcut partea”, a spus el.
Marți, FMI a părut să fie de acord cu președintele Rusiei. FMI și-a revizuit propria prognoză de creștere a PIB-ului pentru Rusia la 2,6% în acest an, o creștere de 1,5 puncte procentuale față de ceea ce prezisese în octombrie anul trecut.
Rezistența economiei rusești i-a uimit pe mulți economiști, care credeau că runda inițială de sancțiuni impuse în urma invaziei Ucrainei de acum aproape doi ani ar putea provoca o contracție catastrofală.
În schimb, spun ei, Kremlinul a cheltuit pentru a ieși din recesiune, evitând încercările occidentale de a-și limita veniturile din vânzările de energie și prin creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Rusia direcționează o treime din bugetul țării – 9,6 trilioane ruble în 2023 și 14,3 trilioane ruble în 2024 – către efortul de război, o creștere de trei ori mai mare decât în 2021, ultimul an complet înainte de invazie. Aceasta include nu numai producerea de hardware, ci și acordarea de plăți sociale legate de război celor care luptă în Ucraina și familiilor acestora, precum și unele cheltuieli pentru teritoriile ocupate.
Creșterea semnificativă a cheltuielilor militare marchează „o ruptură izbitoare cu dezvoltarea postcomunistă a Rusiei de până acum”, concluzionează un document recent al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).
Însuși oficialii economici de top ai lui Putin au avertizat că o creștere a cheltuielilor publice vine cu riscul unei supraîncălziri majore a economiei în viitorul apropiat. Dar, pentru moment, aceasta menține o creștere robustă.
Toate acestea ar fi fost imposibile dacă Rusia nu ar fi continuat să genereze venituri colosale din resursele sale energetice, în ciuda sancțiunilor.
În 2023, veniturile din energie ale Rusiei au ajuns la 8,8 trilioane ruble – o scădere de aproximativ un sfert față de rezultatul record din 2022, dar peste media ultimilor zece ani. În ciuda acestui fapt, statul a fost nevoit să recurgă la metode din ce în ce mai neregulamentare pentru a genera venituri din taxe și impozite unice, inclusiv „donații voluntare” pe care întreprinderile occidentale trebuie să le plătească atunci când părăsesc Rusia.
„Regimul este rezistent pentru că stă pe o platformă petrolieră”, spune Elina Ribakova, cercetător senior nerezident la Peterson Institute for International Economics. „Economia rusă este acum ca o benzinărie care a început să producă rezervoare”.
În septembrie, când a anunțat legislatorilor cheltuielile militare uriașe ale Rusiei, ministrul de finanțe Anton Siluanov a folosit un slogan sovietic din al doilea război mondial pentru a descrie abordarea Kremlinului în privința bugetului.
„Totul pentru front, totul pentru victorie”, a spus Siluanov.
Trecerea Kremlinului la ceea ce Vasily Astrov, economist senior la Vienna Institute for International Economic Studies (WIIW), numește „keynesianism militar”, reprezintă o ruptură radicală față de politica macroeconomică conservatoare a primelor două decenii la putere ale lui Putin.
Tehnocrați precum Siluanov și guvernatorul băncii centrale, Elvira Nabiullina, au ajutat Rusia să treacă prin multiple crize financiare, vizând agresiv inflația, consolidând sistemul bancar al țării, acumulând rezerve de valută și încercând să țină în frâu cheltuielile suplimentare.
Această abordare s-a dovedit, de asemenea, crucială în atenuarea impactului inițial al sancțiunilor de la începutul războiului, când țările occidentale au înghețat 300 de miliarde de dolari din rezervele suverane ale Rusiei, iar Kremlinul a impus controale valutare pentru a opri un exod de capital și o fugă a băncilor.
„Blocul economic [ministerul de finanțe și banca centrală] continuă să salveze regimul. S-au dovedit a fi mult mai utile pentru Putin decât generalii”, spune Alexandra Prokopenko, un fost oficial al băncii centrale ruse.
Evitarea unei contracții mai mari a economiei a permis Kremlinului să se orienteze către alimentarea creșterii prin cheltuieli, spune Astrov. Deși autoritățile continuă să se refere oficial la războiul din Ucraina ca la o „operațiune militară specială”, întreaga economie a țării s-a reorientat către producția pentru război.
Adresându-se vineri unui grup de producători de armament, Putin a declarat că aceștia „au garanția că vor onora comenzile pentru anii următori” pe măsură ce Rusia își intensifică producția de arme și a precizat că Ministerul Apărării plătește furnizorilor 80% din costuri în avans.
Demersul de a produce mai multe rachete, artilerie și drone, în special, dă roade pentru Rusia pe câmpul de luptă, într-un moment în care Ucraina se luptă să obțină finanțare pentru armamentul occidental avansat de care Kievul are nevoie pentru a respinge invazia.
Putin și alți înalți oficiali ruși au ținut să se plângă că până și recenta creștere a producției este insuficientă. Miercuri, ministrul apărării, Serghei Șoigu, i-a adresat o mustrare publică șefului unuia dintre producătorii de armament din Rusia, din cauza a ceea ce el a spus că a fost o întârziere în producția unui „nou sistem de artilerie promițător”.
„Dacă avem șansa, atunci trebuie să o folosim”, a spus Shoigu.
Șeful armatei ucrainene, Valery Zaluzhny, a recunoscut săptămâna aceasta că Kievul și aliații săi nu au făcut suficient pentru a îmbunătăți capacitățile Ucrainei, în condițiile în care capacitatea Rusiei de a reinvesti în propria industrie de apărare i-a oferit un avantaj semnificativ în materie de putere de foc.
Ministerul rus de Finanțe estimează că stimulentele fiscale legate de război în 2022-23 au fost echivalente cu aproximativ 10% din PIB. În aceeași perioadă, producția industrială legată de război a crescut cu 35%, în timp ce producția civilă a rămas stabilă, potrivit unui studiu publicat de Institutul Băncii Finlandei pentru economii emergente. Putin a afirmat vineri că producția civilă a crescut cu 27% de la începutul războiului, dar nu a citat o sursă pentru această cifră.
„Veridicile politicii economice încetează să se mai aplice atunci când un guvern prioritizează războiul față de orice altceva. Decizia Rusiei [de a renunța] la două decenii de politici economice prudente i-a luat prin surprindere pe mulți, nu doar pe cei care fac prognoze”, au scris cercetătorii Băncii Finlandei în cea mai recentă prognoză pentru Rusia.
Cu toate acestea, economiștii și chiar unii dintre tehnocrații de top ai Kremlinului au avertizat că cheltuielile galopante expun deja noi fisuri în economia rusă. În loc să își reducă dependența de vânzările la export de petrol și gaze, care reprezintă aproximativ o treime din veniturile bugetare, impulsul lui Putin pe timp de război a creat o nouă dependență: producția militară.
„Cu cât războiul va dura mai mult, cu atât economia va deveni mai dependentă de cheltuielile militare”, au scris economiștii de la WIIW în documentul lor din ianuarie. „Acest lucru ridică spectrul stagnării sau chiar al unei crize absolute după ce conflictul se va încheia”, au adăugat ei.
Creșterea creează deja dezechilibre care ar putea deveni mai pronunțate în timp. Acest lucru este vizibil în special pe piața forței de muncă din Rusia, unde armata rusă și fabricile sale de armament absorb un număr tot mai mare de lucrători cu salarii umflate – Putin a declarat vineri că Rusia a creat 520.000 de noi locuri de muncă în industrie – pentru a lucra în turele non-stop necesare pentru a atinge obiectivele de producție în domeniul apărării.
Acest lucru a creat un deficit de forță de muncă în industria civilă, pe fondul unei perspective demografice deja sumbre, exacerbată de război. Rusia a mobilizat 300.000 de oameni în armată în 2022 și susține că a recrutat încă 490.000 în 2023. Între timp, cel puțin la fel de mulți alții au fugit din țară pentru a evita să fie trimiși pe front.
„Cea mai mare lipsă de personal se observă în industria constructoare de mașini și în industria chimică, multe întreprinderi sunt nevoite să lucreze în mai multe schimburi pentru a îndeplini comenzile primite de la stat”, scriau în decembrie 2023 analiștii de la Institutul Gaidar din Moscova.
Pentru a concura pentru forța de muncă cu producția militară – care oferă o scutire de recrutare pe lângă salarii generoase – sectorul civil a trebuit, de asemenea, să crească salariile, ceea ce, la rândul său, stimulează cererea internă, dar se adaugă la presiunile inflaționiste.
Cu toate acestea, dacă sancțiunile nu au reușit să împiedice Rusia să cheltuiască, accesul restricționat la piețele internaționale a dus la creșterea costului importurilor, creând o altă potențială capcană economică pentru Kremlin.
Rutele ocolitoare pe care mărfurile le parcurg acum spre Rusia îi afectează puternic pe consumatori și slăbesc rubla, care a pierdut aproximativ 30% din valoarea sa față de dolar în 2023.
„Cheltuielile bugetare uriașe combinate cu izolarea Rusiei… creează un efect asemănător cu cel pe care îl ai când pui aluatul într-un recipient de plastic”, spune Prokopenko, membru nerezident la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin. „Se ridică până când ajunge pe acoperiș, iar apoi nu mai are unde să se ducă”.
Creșterea bruscă a cheltuielilor publice a dus inflația la 7-7,5%, determinând banca centrală să majoreze rata dobânzii cheie la 16% – o rată mai mare chiar și decât în Ucraina.
În urma majorării ratei, guvernatorul băncii centrale, Nabiullina, a avertizat că aceste cheltuieli riscă să supraîncălzească economia Rusiei. „Încercarea de a folosi o politică fiscală docilă pentru a crește peste potențialul nostru va conduce la o creștere a prețurilor [inflația] care va mânca din ce în ce mai mult din economiile și creșterea salariilor. Și, ca urmare, nu va exista nicio creștere reală a bogăției gospodăriilor”, a spus ea.
Ritmul de creștere ar putea, de asemenea, să nu fie sustenabil chiar dacă Rusia își menține nivelul actual de cheltuieli militare, spun economiștii.
Chiar și analiștii de la Academia de Științe a Rusiei, deținută de stat, spun că o capacitate limitată înseamnă că sectoarele cheie ale economiei prezintă deja „semne de încetinire”. Printre acestea se numără scăderea încărcării transportului feroviar, care este unul dintre principalii indicatori ai unei recesiuni economice, au scris aceștia într-o notă.
Alți economiști susțin că economia Rusiei ar fi crescut în anii consecutivi la un nivel mult mai sustenabil dacă Putin nu ar fi ordonat invazia la scară largă a Ucrainei.
„Anul 2022 a pornit de la o notă foarte optimistă, iar creșterea a depășit chiar majoritatea așteptărilor. M-aș fi așteptat ca atât în 2022, cât și în 2023, să putem anticipa o creștere anuală a PIB-ului de aproximativ 3%”, spune Ruben Enikolopov, profesor de cercetare la Universitatea Pompeu Fabra (UPF) din Barcelona.