Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Guvernul a ridicat piciorul de pe pedala îndatorării, în luna martie, după ce în primele două luni din an a acoperit o treime din necesarul de finanțare pentru 2024, ce se ridică la o valoare record de 181 miliarde de lei. Per total, în primele trei luni din acest an, Guvernul a făcut împrumuturi în valoare de 70 de miliarde de lei pentru finanțarea deficitului bugetar și plății datoriei ajunse la scadență în acest an.
Procentual, asta înseamnă undeva la 39% din necesarul brut de finanțare. Sumele se adaugă la cele aproape 20 de miliarde de lei atrase în final de 2023 ca prefinanțare pentru debutul de an și pentru reconsolidarea bufferului la dispoziția Guvernului.
În luna martie, Guvernul a contractat exclusiv credite din piața internă, în sumă absolută de 10,72 miliarde de lei, la dobânzi de 6% sau mai mari. Cererea pentru titluri de stat a continuat să fie puternică, inclusiv din partea investitorilor străini, în condițiile în care piețele bursiere externe au continuat să se tranzacționeze în preajma maximelor istorice, iar piețele de dobânzi nu au înregistrat șocuri care să împingă puternic dobânzile suverane într-o parte sau în alta.
Condițiile financiare de pe piața interbancară locală au fost pozitive, în luna martie, având în vedere că în dobânzile din piața monetară (ROBOR) sunt la un nivel inferior dobânzii de referință a BNR, aflată în acest moment la 7%.
Asta indică lichiditate solidă în piața bancară, care urmează să mai primească un plus de cel puțin 15 de miliarde de lei în aprilie, de la Ministerul Finanțelor, datorită ajungerii la scadență a unor emisiuni de titluri de stat în valoare totală de circa 21 miliarde.
Deși va continua să atragă din această lichiditate în exces în luna aprilie, Ministerul de Finanțe va pompa pe net circa 6-7 miliarde în piața bancară. În luna februarie, băncile au avut 47 de miliarde de lei lichiditate în exces, bani pe care i-au parcat la Banca Națională a României (BNR), la o dobândă de 6%. Aceștia sunt bani pe care Guvernul și economia, prin absorbția lor, îi poate utiliza drept resurse.
Totodată, în luna martie, sentimentul mediului de afaceri din România s-a îmbunătățit considerabil. Economic Sentiment Indicator (ESI), un indicator privind încrederea economică calculat și publicat de Comisia Europeană, indicator ce are o corelare bună cu evoluția PIB, a crescut în luna martie la unul din cele mai ridicate niveluri post-Covid, la fel ca indicatorul ce urmărește sentimentul din piața muncii.
Condițiile financiare de pe piețele externe au fost extrem de prielnice în ianuarie și februarie, fapt pentru care Guvernul a atras de pe piețele externe undeva la 39 de miliarde de lei, prin emisiuni de datorie în dolari și euro. Cele două împrumuturi externe au fost făcute, în mod surprinzător, la dobânzi ceva mai mici decât cele din piața internă.
Împrumuturile mari din acest an sunt explicate de deficitul bugetar mare, prognozat de Guvern a se ridica la 5% din PIB (87 miliarde de lei), unul din cele mai mari din UE. Evoluția deficitului bugetar din primele două luni (-1,67% din PIB) indică însă că gaura bugetară din acest an se va îndrepta spre 6-7% din PIB, în lipsa unor reduceri mari de cheltuieli la capitolele cheltuieli cu investiții sau cu serviciile.
De altfel, Comisia Europeană a avertizat recent Guvernul că execuția bugetară și datoria publică merg în direcția greșită, în condițiile în care în acest an deficitul trebuia să fie de 3%, conform acordului comun pe PNRR. Mai mult, reprezentanții Comisiei au anunțat că estimează un deficit de aproape 7% din PIB pentru acest an. Un deficit atât de mare înseamnă împrumuturi externe suplimentare, cel mai probabil două, din care unul în yeni japonezi, pe piața financiară japoneză.
În acest an, Guvernul are cheltuieli cu dobânzile de circa 35 de miliarde de lei, adică undeva la 2,2% din PIB sau 6-7% din veniturile bugetare, un nivel extrem de ridicat. Fără o strategie de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, Guvernul va continua să se confrunte cu dobânzi ridicate și cu majorarea cheltuielilor cu dobânzile în anii care urmează.
Proiecție Comisia Europeană: dacă o ține tot așa, România va ajunge la o datorie publică de peste 90% în 2034
Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută o nouă ediție a raportului său privind sustenabilitatea datoriilor publice (Debt Sustenability Monitor), iar România este inclusă în categoria țărilor cu risc ridicat din perspectiva sustenabilității fiscale, din cauza deficitului tot mai mare. Alte 8 state europene sunt incluse în această categorie, printre care Franța, Spania, Portugalia sau Slovacia.
Potrivit calculelor Comisiei, dacă nu se face niciun fel de corecție asupra politicilor fiscale, România riscă să ajungă în 2034 la un nivel al datoriei publice de peste 90%.
Proiecția Comisiei este îngrijorătoare pentru că, în ciuda faptului că mai există și alte țări în categoria celor cu risc ridicat, țara noastră este prognozată să înregistreze a doua cea mai mare creștere a datoriei publice ca procent din PIB în perioada analizată – de la 50% în 2024 la 93% în 2034.
Asta ar însemna o povară și mai mare a datoriei în raport cu veniturile bugetare, în condițiile în care dobânzile percepute României sunt în continuare cele mai mari din Europa și vor rămâne așa în cazul în care nu se face o corecție credibilă a deficitului bugetar.
Din cauza amânării corecției și al modului în care este văzută clasa politică românească în afară, prin prisma indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute, investitorii penalizează debitorul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară care se traduce prin dobânzi mai mari. O altă cauză a dobânzilor mai ridicate este inflația, care în România este foarte mare comparativ cu restul țărilor din Europa Centrală și de Est.
Pe lângă deficitele mari și consolidarea fiscală tot amânată, cheltuielile mari cu pensiile și salariile din sectorul public (80% din totalul veniturilor fiscale) și datoria externă netă ridicată sunt puncte slabe ale României.