Ministerul de Finante a acoperit deja, după primele două luni din acest an, 32% din necesarul brut de finantare al Guvernului din acest an, care se ridică la 181 de miliarde de lei, În termeni nominali, Guvernul Ciolacu a împrumutat de pe piețe, interne și externe, puțin peste 58 miliarde de lei, adică aproape 12 miliarde de euro. Sumele se adaugă la cele aproape 20 de miliarde de lei atrase în final de 2023 ca prefinanțare pentru debutul anului curent și pentru reconsolidarea bufferului la dispoziția Guvernului.
În cutuma anilor trecuți, Guvernul a ieșit pe piețele externe de două ori la început de 2024 pentru a atrage finanțare având în vedere condițiile de piață și de lichiditate extrem de prielnice: bursele din piețele dezvoltate sunt la maxime istorice, dobânzile în ușoară scădere, iar investitorii sunt inundați cu lichiditate.
În ianuarie, Guvernul a împrumutat 4 miliarde de dolari prin două emisiuni externe de obligațiuni denominate în dolari, pe 5 și 10 ani, cu subscrieri mai mult decât solide de 15,5 miliarde de dolari și dobânzi ridicate de 6%, respectiv 6,5%. În mod surprinzător, dobânzile au fost puțin mai mici comparativ cu cele ale titlurilor similare în lei emise pe piața locală. Acest lucru este explicat de cererea ridicată, care a permis acceptarea bid-urilor cu cele mai scăzute dobânzi.
În același timp, în februarie, Ministerul de Finanțe a atras 4 miliarde de euro prin două emisiuni de euroobligațiuni, cu scadența 2031 și 2036, la dobânzi de 5,4%, respectiv 5,7%, în condițiile unor oferte de 16 miliarde de euro.
Pentru tot anul Guvernul intenționează să atragă de pe piețele externe 12-13 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că va mai avea cel puțin o emisiune de titluri pe piețele internaționale. O emisiune anticipată este cea în yeni japonezi din cadrul așa-numitului program Samurai, introdus pentru diversificarea surselor de finanțare și reducerea riscului valutar.
Din piața internă, Guvernul a atras per total 10,8 miliarde de lei în luna ianuarie și 9 miliarde de lei în luna februarie. Circa 2,7 miliarde de lei reprezintă sume creditate de către persoane fizice prin programele Tezaur și Fidelis.
2024 se preconizează să fie un an bun pentru emisiunile de pe piața internă, mai ales în condițiile unui exces masiv de lichiditate în piața monetară.
În ianuarie, acest exces de lichiditate s-a ridicat în medie la aproximativ 61 miliarde de lei, un maximum istoric, în creștere de la 45 miliarde în decembrie. Aceștia sunt bani pe care băncile îi plasează zilnic la dobânda de 6% a BNR. Potrivit analiștilor BCR, plăți întârziate de la bugetul de stat la final de an 2023 stau la baza creșterii din ianuarie.
Acest surplus de lichiditate va rămâne în continuare substanțial în condițiile în care vor continua să intre în România mulți bani europeni, iar Ministerul de Finanțe are plăți mari de făcut.
Chiar dacă va absorbi din această lichiditate în exces, Ministerul de Finanțe va pompa cel mai probabil, net, câteva zeci de miliarde bune în piață, în condițiile în care calendarul scadențelor obligațiunilor de stat arată plăți de cel puțin 21 miliarde de lei în aprilie sau 13 miliarde de lei în iunie 2024. Fără plățile de dobânzi, care în 2024 vor fi pe total de 35 de miliarde de lei, echivalentul a 6% din totalul veniturilor bugetare estimate pentru 2024.
Piața internă a dat bătăi de cap Ministerului de Finanțe în 2021 și 2022, care s-a împrumutat din ce în ce mai mult de pe piața externă, în dolari și euro. 2021 și 2022 sunt altfel anii cu cele mai multe emisiuni de obligațiuni ratate complet de Finanțe, 20 în 2021 și 18 în 2022. Ministerul de Finanțe nu a mai avut o emisiune de obligațiuni de stat eșuată complet din noiembrie.
Dobânzile percepute României sunt în continuare cele mai mari din regiune. Din cauza deficitului bugetar tot mai mare și al modului în care este văzută clasa politică românească în afară, prin prisma indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute, investitorii penalizează debitorul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară care se traduce prin dobânzi mai mari. O altă cauză a dobânzilor mai ridicate este inflația, care în România este încă mare comparativ cu restul țărilor din Europa Centrală și de Est.
Comparativ cu Polonia, țara noastră se împrumută la dobânzi mai mari cu cel puțin un procent. România se împrumută chiar mai scump decât Rusia, care are randamente la dobânzile în euro pe 10 ani de 6%. Fără o strategie de reducere a deficitului bugetar și a datoriei publice, Guvernul va continua să se confrunte cu dobânzi ridicate și cu majorarea cheltuielilor cu dobânzile în anii care urmează.
Datoria externă ca procent în total s-a tot umflat în ultimii ani
Riscul valutar reprezintă unul din cele mai mari riscuri la adresa datoriei publice și stabilității finanțalor publice. Din cele 944 miliarde de lei datorie publică totală, circa 43% este în euro și 8,6% în dolari. Cu toate acestea, rezervele valutare ale BNR reprezintă un buffer foarte important pentru bonitatea statului român și atenuarea oricăror șocuri financiare, în condițiile în care aceste rezerve sunt la un maximum istoric de peste 63 miliarde de euro, după o creștere de 14 miliarde de euro doar în 2023.
România va râmâne totuși dependentă de finanțare externă în următorii ani, în care Guvernul este așteptat să reducă lent deficitul, pe parcursul următorilor 5-6 ani. Doar anul trecut, Guvernul a împrumutat 203 miliarde de lei, adică 12,9% din PIB.
Totodată, pe măsură ce PIB-ul va crește și fondurile europene vor rămâne la fel la nivel nominal, aceste fonduri vor scădea ca procent în PIB. Asta înseamnă că Guvernul va avea nevoie de noi resurse financiare, mai ales după 2026 când banii din PNRR nu vor mai intra în vistieria statului.
Potrivit unor calcule ale Erste Group Research, procentul în PIB al banilor europeni care vor intra în România va scădea de la 3,5% în 2022 la 1,5% în 2029.
În același timp, fondurile pentru agricultură vor rămâne constante ca procent în PIB la peste 2,5% pe orizontul acestui deceniu.