sursa foto: Pexels
Creşterea economiei româneşti va încetini în primul semestru al anului, în urma reducerii cheltuielilor gospodăriilor, a reducerii investiţiilor estimate şi a comprimării ratei de creştere a exporturilor, potrivit analiştilor OTP Bank, citat de Agerpres.
Conform sursei citate, tendinţa se înscrie pe aceeaşi linie cu recentele problemele din sectorul bancar global, care indică riscuri de scădere a activităţii economice.
„Chiar dacă va încetini în primele şase luni, creşterea PIB-ului are perspective solide de redresare ulterioară şi va ajunge la 2,8% la finalul anului. La acest rezultat va contribui faptul că inflaţia intră pe o pantă de declin, în urma relaxării efectelor de bază şi a slăbirii presiunilor preţurilor, pentru a atinge pragul de 6,5% la final de an. În aceeaşi măsură, ratele dobânzilor vor rămâne stabile, după ce BNR a oprit ciclul de majorare a ratei de referinţă, care ar putea rămâne la nivelul actual până la jumătatea anului”, arată analiza.
Performanţa recuperării economice a anului trecut, când România a consemnat o creştere de 4,9%, a marcat şi schimbări structurale din perspectiva contribuţiilor sectoriale în formarea PIB. Astfel, dacă anul trecut creşterea, mai ales cea din trimestrul patru, a fost alimentată de sectorul construcţiilor şi o scădere mai mică decât cea aşteptată pentru agricultură, în 2023 este aşteptat ca aportul construcţiilor să se comprime, în timp ce retailul va rămâne la un nivel stabil, iar serviciile şi industria vor marca creşteri uşoare.
„Explicaţia încetinirii creşterii vine din economia reală, unde consumul privat, al gospodăriilor, se va diminua în directă relaţie cu puterea de cumpărare şi nivelul salariilor reale. În acelaşi timp, nivelul tarifelor pentru energie s-a stabilizat după ajustarea cererii şi a consumului la nivel european, conjugate cu efectele unei ierni mai blânde, şi pare că situaţia gravă din urmă cu doar câteva luni a trecut. O nouă apreciere a preţurilor la energie ar putea avea loc în ultima parte a anului, când înainte de debutul iernii vor fi constituite cea mai mare parte a rezervelor de gaze”, au raportat analiştii OTP Bank.
În primele luni ale acestui an, nivelul inflaţiei a fost încă sub efectele trimestrului patru din 2022, ceea ce a şi motivat evoluţia atipică din luna februarie, când nivelul a urcat uşor, la 15,5% comparativ cu luna ianuarie, explicaţia regăsindu-se în inflaţia de bază, încă în creştere. Pentru moment tendinţa generală estimată se păstrează, pe măsură ce poziţionarea preţurilor bunurilor scade, iar cea pentru servicii urmează aceeaşi direcţie, chiar dacă cu un ritm mai redus.
„Analizând modelul de formare a inflaţiei şi componentele sale cheie, ne putem aştepta ca efectul preţurilor pentru combustibili să se estompeze încă din primul trimestru al anului, urmând ca în T2 să vedem o pondere tot mai mică a preţurilor la energie în inflaţia lunară. Prognozele arată că proporţia preţurilor serviciilor va rămâne relativ constantă pe parcursul anului, în schimb tendinţa sugerează că impactul preţurilor alimentelor se va reduce treptat, mai ales din al doilea semestru. Prin urmare, un declin rapid al inflaţiei este estimat din luna aprilie”, mai arată analiza.
În acest context, Banca Centrală a operat la începutul anului ultima majorare, de 0,25% a ratei de referinţă, încheind astfel ciclul de creştere din ultimul an, menit să ţină sub control avântul inflaţionist.
„Piaţa se aşteaptă ca acest nivel de politică monetară să nu fie depăşit, ci chiar redus, ciclul de oprire a majorării ratelor fiind sugerat şi de curba generală a randamentelor”, precizează analiştii OTP.
În tabloul macroeconomic extins, ocuparea forţei de muncă a rămas la un nivel stabil, cu o rată de angajare mai bună decât alte economii europene şi un nivel al şomajului de 5,6%, sub media europeană. Nivelul salarizării este în creştere, însă pe măsură ce salariile reale au încetat scăderea, piaţa muncii devine vulnerabilă, cu un deficit semnificativ pentru forţa de muncă.
„Reacţia pieţei se decantează şi în volumul de noi credite emise la nivel naţional, iar până la reglarea echilibrului dintre salariile reale şi puterea de cumpărare, vom vedea un volum mai redus al cererii pe segmentul de retail, dar mai ales cel ipotecar. În zona companiilor situaţia diferă, iar încrederea mediului de afaceri generează un volum mai mare de creditare, precum şi de investiţii străine, care compensează la rândul lor marginal balanţa deficitului”, mai arată analiza.
OTP Bank România este subsidiara OTP Group, o bancă universală cu o prezenţă foarte bună în Europa Centrală şi de Est, care oferă soluţii financiare complete, fiind activă atât în segmentul retail, cât şi corporate. În România, membrii Grupului OTP sunt: OTP Bank România, OTP Consulting, OTP Leasing, OTP Asset Management, OTP Factoring, OTP Advisors şi Fundaţia OTP Bank România.