ANALIZĂ Poduri peste Dunăre: între promisiuni și realizări / Fără taxă la trecerea Podului Prieteniei, duminică, pe 20 iunie

Pod Dunare Vidin Calafat Pod peste Dunăre Vidin - Calafat / Sursa foto: FCC

De la deschiderea Podului Calafat – Vidin, Guvernele României şi Bulgariei au promis mai multe poduri peste Dunăre, dar până în prezent nu au reuşit nici măcar să înceapă lucrările la unul nou.

67 de ani de la inaugurarea primului pod peste Dunăre dintre România şi Bulgaria

Primul pod peste Dunăre între România şi Bulgaria (iniţial se numea „Dunărea), a fost construit în doar doi ani şi inaugurat în urmă cu 67 de ani, la 20 iunie 1954. Era cel mai mare pod mixt (rutier şi feroviar) din Europa, proiectarea fiind realizată de ingineri sovietici, iar lucrările cu piese aduse din România, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia şi Ungaria (ţările aparţinând CAER- Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, creat de URSS).

Analize Economedia

Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1
investitii bani
Nokian+Tyres+Romania+factory+1st+tire+02
Elena Deacu
67 de ani mai târziu, „Podul Prieteniei” Giurgiu – Ruse face parte din ruta comercială dinspre Orient către Europa şi este cel mai tranzitat punct de trecere a frontierei dintre România şi Bulgaria (peste 1.000 de camioane pe zi şi mii de turişti în sezonul estival care merg în Bulgaria, Grecia sau Turcia). Cozile de camioane în ambele sensuri se întind pe mai mulţi kilometri, iar turiştii aşteptă zeci de minute la frontieră pentru control şi apoi se înghesuie pe o singură bandă pe sens. De multe ori, pentru a permite tranzitul mai rapid al turiştilor, şoferii de camioane sunt ţinuţi pe loc. Podul are o lungime de aproximativ 2 kilometri, jumătatea de pe partea noastră fiind reabilitată, cu reparaţii capitale în 2015 – 2016, nu însă şi jumătatea de pe partea bulgară, unde, periodic, se fac doar plombări şi aşterneri de covoare asfaltice.
Fostul ministru al Transporturilor, Iulian Matache, în 2015, la reparaţiile Podului Prieteniei
Sursa foto: Ministerul Transporturilor

Podurile promise în 2014 la Turnu Măgurele şi Călăraşi – Silistra au rămas „pe hârtie

Podul combinat Calafat – Vidin, al doilea pod peste Dunăre între România şi Bulgaria, a fost deschis circulaţiei rutiere în iunie 2013, după zece ani de la primele lucrări, fiind construit de Guvernul Bulgariei, iar taxa de trecere este de 6 euro pentru autoturisme.

Traficul comercial nu este foarte intens pe acest pod, care nu e legat, nici la noi, nici în Bulgaria, de reţelele naţionale de autostrăzi. De altfel, de la Atena, Salonic sau Istanbul via Sofia spre Centrul şi Vest-ul Europei se poate merge bine şi prin Belgrad, traseu acoperit în mare parte de autostradă. România pierde, astfel, un culoar de tranzit (pierderi financiare prin alimentări de carburant, taxe, alte produse de consum).

Varianta prin Giurgiu – Ruse şi Siret (coridorul pan European IX) este preferată pentru tranzitul spre şi dinspre Polonia sau ţările Baltice. Transportul multimodal RO – LA – tranzitul camioanelor pe platforme feroviare de marfă, aşa cum există în ţările dezvoltate, încă nu funcţionează şi la noi, din cauza infrastructurii feroviare nemodernizate şi a timpului mare de deplasare. În 2018, ministerul Transporturilor a făcut un test, iar pe ruta Craiova – Curtici (400 km) un tren de marfă cu opt camioane a făcut 12 ore, media de viteză fiind de 35 km/h. Tot în 2018, de la Dorneşti (jud. Suceava) la Giurgiu, un tren de marfă cu 20 de camioane a făcut 13 ore.

În octombrie 2014, puţin peste un an de la inaugurarea podului Calafat – Vidin, Guvernele României şi Bulgariei semnau un memorandum pentru construirea a două noi poduri peste Dunăre. Variantele propuse de un expert bulgar în ministerul Dezvolării Regionale au fost Turnu Măgurele – Nikopol (variantă susţinută şi de Liviu Dragnea, atunci ministrul Dezvoltării şi Administraţiei Publice), Călăraşi – Silistra, Bechet – Oriahovo şi chiar Giurgiu – Ruse. Pentru primele trei rute, trecerea Dunării se face cu BAC-ul (sunt restricţii, în funcţie de condiţiile meteo, nivelul Dunării sau starea tehnică a navelor). Memorandum-ul a fost semnat de Liviu Dragnea pentru partea română, respectiv de ministrul Transporturilor din Bulgaria, Nikolina Angelkova, iar la ceremonie fostul premier Victor Ponta dădea şi un termen: trei ani. „Doamna ministru şi domnul ministru sunt optimişti şi spun doi ani de zile, eu zic în trei ani de zile (…) să inaugurăm podul. Şi îi rog pe cei doi miniştri să ne invite şi pe noi la inaugurare”, declara Victor Ponta în octombrie 2014.

Un nou pod peste Dunăre la Giurgiu – Ruse

Varianta unui nou pod peste Dunăre la Giurgiu – Ruse a fost discutată încă din 2014. Podul actual nu mai face faţă traficului, în special în sezonul estival, partea bulgară încă nu a făcut reparaţiile capitale, iar legătura rapidă cu Bucureştiul şi apoi cu vama Nădlac 2 pe Autostrada A1, respectiv cu Albiţa, şi mai ales vama Siret, pe viitoarea Autostradă A7, sunt argumente pentru această locaţie. Nu în ultimul rând, strategic, un pod nou trebuie legat prin autostradă şi cale ferată modernizate.

De altfel, un dezvoltator de infrastructură din Bulgaria care susţine realizarea unei autostrăzi de la Sud la Nord, de la Marea Egee la Marea Baltică, a publicat luna trecută şi o simulare video pentru noul pod de la Giurgiu – Ruse, mai ales că Ministerul Transporturilor din Bulgaria derulează proiectul unei autostrăzi între Veliko Târnovo şi Ruse – Giurgiu, de aproximativ 75 km.

Pe partea română sunt aşteptate să se concretizeze două proiecte de infrastructură majore care ar facilita transportul între România, Bulgaria şi mai departe spre Grecia şi Turcia: Autostrada de Centură A0 şi redeschiderea liniei de tren Bucureşti – Giurgiu (prima linie de tren din România de atunci, linie inaugurată în 1869 şi închisă din august 2005 la prăbuşirea podului peste Argeş de la Grădiştea).

Fără taxă la trecerea Podului Prieteniei, duminică, pe 20 iunie

Şoferii cu autoturisme care trec duminică Podul Prieteniei Giurgiu – Ruse, în sensul spre Bulgaria, nu vor achita taxa de trecere de trei euro, data de 20 iunie a fiecărui an fiind stabilită, prin Ordin al Ministrului Transporturilor, „Ziua Podului” Giurgiu – Ruse.

Astfel, Ordinul Ministrului nr. 1836/2018 stabileşte excepţia de la plata taxei doar pentru categoria autoturisme, adică autovehicule de cel mult 8 locuri. „Data de 20 iunie a fiecărui an este considerată „Ziua Podului”, în care autoturismele pot trece fără achitarea tarifului”, arată respectivul Ordin. (n.r. 23 decembrie este ziua Podului Giurgeni – Vadu Oii pe DN 2 A şi nu se plăteşte taxă). Pe partea bulgară, taxa pentru autoturisme este de doar 2 euro.

Dincolo de „facilitatea financiară, scutirea de la plata taxei de pod înseamnă reducerea timpului de aşteptare la trecerea frontierei, pentru că şoferii nu mai opresc să achite taxa cash la ghişee. La Giurgiu-Ruse nu se poate implementa trecerea liberă cu tarif electronic, pentru că eventualele treceri fără plata taxei sunt greu de sancţionat în cazul şoferilor cu maşini înmatriculate în alte state.

 

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: