Analiză Reuters: Ce țări europene impun băncilor o taxă pe profiturile excepţionale

Italia a devenit marţi ultima ţară europeană care impune băncilor o taxă pe profiturile excepţionale, o decizie motivată de interesul de a-i ajuta pe cei care au credite ipotecare, transmite Reuters care a publicat o analiză a taxelor impuse pentru profiturile excepţionale precum şi a taxelor impuse în mod special băncilor în Europa, citată de Agerpres.

Cehia

Camera inferioară a parlamentului de la Praga a aprobat în luna noiembrie o taxă de 60% pe profiturile excepţionale ale băncilor şi firmelor din energie, în speranţa că astfel va fi strânsă la buget suma de 3,4 miliarde de dolari pe an şi a-i ajuta pe oamenii şi firmele afectate de creşterea preţurilor la electricitate şi gaze.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Franţa

Preşedintele Emmanuel Macron a spus în luna martie că firmele cu mai mult de 5.000 de angajaţi ar trebui să împartă mai mult din profiturile lor „excepţional de mari” cu angajaţii, în loc să răscumpere acţiuni. Însă atât Macron cât şi ministrul de Finanţe, Bruno Le Maire au exclus posibilitatea unei taxe excepţionale. Asta pentru că băncile franceze sunt supuse unei legi anti-cămătărie care limitează ritmul de creştere trimestrială a preţului creditelor. De asemenea, Franţa are o schemă populară de economii reglementate, care este responsabilă pentru aproape 20% din depozitele bancare, şi care include o legătură între dobânda oferită şi evoluţia inflaţiei.

Germania

Pentru unele din cele mai mari bănci germane, venitul net din dobânzi a crescut cu 50% până la 70% de la minimele din era pandemiei, dar o taxă pe profiturile excepţionale nu a fost un subiect de discuţie pentru ministrul de Finanţe, Christian Lindner, considerat un apropiat al mediului de afaceri. Ministerul german al Finanţelor nu a dorit să comenteze decizia autorităţilor din Italia dar a subliniat că majorarea taxelor este exclusă de coaliţia guvernamentală din Germania.

Ungaria

Guvernul ungar a modificat taxele pe profiturile excepţionale impuse anumitor sectoare cheie ale economiei într-un decret publicat în luna iunie, precizând că băncile îşi pot reduce factura fiscală în 2024 cu până la 50% dacă îşi majorează achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale ungare. De asemenea, a impus o nouă „taxă socială” de 13% pentru anumite tipuri de investiţii, inclusiv câştigurile din dobânzi pentru depozitele bancare.

Italia

Guvernul de la Roma a aprobat marţi o taxă de 40% din profiturile pe care băncile le generează de pe urma dobânzilor mai mari şi intenţionează să utilizeze sumele colectate pentru a-i ajuta pe cei care au credite ipotecare. Guvernul italian se aşteaptă să colecteze aproximativ trei miliarde de euro de pe urma acestei taxe, potrivit surselor.

Lituania

Parlamentul lituanian a aprobat în luna mai o taxă excepţională pe profiturile industriei bancare pentru 2023 şi 2024, după o creştere semnificativă a dobânzii de politică monetară practicată de Banca Centrală Europeană. Taxa de 60% aplicată veniturilor nete din dobânzi care depăşesc cu 50% media din precedenţii patru ani este estimată să strângă 410 milioane de euro la bugetul statului, bani care vor fi utilizaţi pentru creşterea cheltuielilor militare.

Spania

Spania intenţionează să strângă trei miliarde de euro până în 2024 de pe urma unei taxe excepţionale pe bănci pe care a aprobat-o anul trecut şi care impune o taxă de 4,8% pentru veniturile nete din dobânzi ale băncilor şi comisioanelor nete mai mari decât un prag de 800 de milioane de euro.

Suedia

Guvernul Suediei a demarat în luna ianuarie a anului trecut o “taxă de risc” pentru instituţii cu pasive care au legătură cu operaţiuni suedeze în valoare de peste 150 de miliarde de coroane (14,1 miliarde de dolari) pentru a întări finanţele publice şi a crea spaţiul pentru a acoperi costurile pe care o criză financiară ar putea să le genereze.

Taxa este echivalentă cu 0,05% din pasive în 2022 şi a fost majorată la 0,06% în 2023. Estimările arată că această taxă ar putea strânge şase miliarde de coroane pe an.

Marea Britanie

Guvernul de la Londra nu a introdus o taxă pe profiturile excepţionale ale băncilor dar, începând din 2011, percepe o taxă pe bănci introdusă ca răspuns la criza financiară, care se aplică activelor globale ale băncilor britanice precum şi activele care aparţin operaţiunilor britanice ale băncilor străine.