Foto: Pixabay
Efectele înăspririi politicii monetare de către cele mai importante bănci centrale la nivel mondial au început să-şi facă simţită prezenţa asupra economiilor din Europa și SUA, chiar dacă cu o întârziere de câteva luni, avertizează Pimco (Pacific Investment Management Co), una dintre cele mai mari companii de investiții la nivel internațional, subliniind totodată că o condiție necesară pentru orice schimbare a politicii monetare de către băncile centrale centrale este scăderea în continuare a inflației, scrie Oikonomikos Tachydromos, potrivit Rador.
În raportul său privind perspectivele economiei globale pentru următoarele 6-12 luni, Pimco mai subliniază că instabilitatea care predomină în sectorul bancar a crescut perspectiva unei înăspriri semnificative a condițiilor de creditare, în special în SUA, ceea ce ar putea duce la o recesiune mai rapidă și mai profundă.
În privinţa oportunităților de investiții, Pimco subliniază că obligațiunile pot oferi „un echilibru atractiv” între generarea de venituri și protecția împotriva riscurilor financiare. Compania estimează că în următoarele șase până la 12 luni, randamentele obligaţiunilor americane pe 10 ani vor varia între 3,25% și 4,25%. „Preferăm investiții de calitate superioară, mai lichide și evităm investițiile de calitate inferioară în sectoare mai sensibile din punct de vedere economic, cum ar fi creditul corporativ cu rată variabilă şi cu rating de solvabilitate mai scăzut, sectoare care sunt mai expuse efectelor unei politici monetare mai stricte”, susţine firma de investiții.
Ratele mai mari ale dobânzilor au provocat turbulenţele bancare
Mai concret, Pimco subliniază că recentele turbulenţe din sectorul bancar la nivel internațional sunt rezultatul majorării abrupte a ratelor dobânzilor de către băncile centrale, în contextul „luptei” împotriva inflației, întrucât efectele înăspririi politicii monetare se resimt de obicei cu o întârziere pe pieţele financiare şi în economie.
Deşi apreciază că probabil dobânzile maxime de politică se vor stabiliza la niveluri mai mici decât se preconiza inițial, Pimco estimează că va fi nevoie de mai mult timp pentru normalizarea și eventuala relaxare a politicii monetare. În orice caz, orice astfel de evoluție va necesita o reducere a inflației aproape de ținta de 2% – un proces care ar putea duce la o creștere a șomajului.
Temeri de o recesiune mai profundă
Pimco subliniază că, deși la începutul anului 2023 Europa și SUA păreau să aibă o performanță mai bună decât se preconizase, fuga capitalurilor înregistrată de SVB și şocurile prin care a trecut Credit Suisse au aruncat o umbră puternică asupra perspectivelor economiilor celor două blocuri. Și asta pentru că deşi prăbușirea băncilor în cauză a fost declanșată de propriile lor slăbiciuni, substratul a fost politica monetară mai strictă care evidențiază vulnerabilităţile sectorului bancar.
De altfel, șocul din industria bancară va face ca băncile să fie mai puțin dispuse să acorde împrumuturi, ceea ce ar accelera și ar adânci riscurile de recesiune deja existente.
„Falimentele unor bănci, volatilitatea sporită a acţiunilor bancare, creşterea costurilor de capital și posibilitatea mereu prezentă a retragerii masive a depunerilor de la cele mai vulnerabile bănci mici și mijlocii din America creează perspectiva unei înăspriri semnificative a condițiilor de creditare, în special în SUA – și deci riscul unei recesiuni mai rapide și mai profunde”, subliniază PIMCO.
Se preconizează că presiunile asupra băncilor mici și mijlocii din SUA vor duce la o reducere a ofertei de lichidități către companii – în condiţiile în care în 2022, 30% din creditele noi acordate companiilor și gospodăriilor americane au venit de la băncile din această categorie. Pe de altă parte, băncile mari vor trebui să se conformeze unor reglementări mai dure, ceea ce face puțin probabilă perspectiva ca acestea să umple golul lăsat de băncile mici și mijlocii.
În Europa, modul în care autoritățile elvețiene au impus preluarea Credit Suisse de către UBS, cu ştergerea obligațiunilor de categoria 1 (AT1), este văzut ca fiind de natură să conducă la o creștere a costurilor de capital pentru industria bancară – de aceea autoritățile de reglementare din zona euro și din Marea Britanie se grăbesc să-i asigure pe investitori că nu vor urma exemplul elvețian într-un caz similar.
O nouă criză de tip 2008 – improbabilă
Potrivit Pimco, se consideră că evenimentele recente vor duce cu siguranță la o recesiune ușoară în SUA, dar şi Europa – care a avut noroc în timpul iernii cu temperaturile blânde care au atenuat povara prețurilor energiei – ar putea intra în recesiune. Turbulențele recente din sectorul bancar și evoluțiile legate de obligațiunile AT1 ar putea declanșa o criză de încredere în sectorul bancar, crescând riscurile unei recesiuni și mai profunde.
Cu toate acestea, cel mai probabil nu va fi vorba de o repetare a anului 2008. Și asta pentru că „gospodăriile au în continuare economii în exces, raportul general al datoriilor corporative/PIB pare gestionabil – cu indicatori dobânzi/venituri la niveluri scăzute, iar pierderile bancare de până acum provin în general din creșterea ratelor dobânzilor, care reduc valoarea activelor pe termen lung, mai degrabă decât din împrumuturi riscante sau credite neperformante”. De altfel „cele mai mari bănci, importante din punct de vedere sistemic din SUA, care fac obiectul unor teste de stres regulate, sunt încă solide din punct de vedere financiar și au avut de beneficiat de pe urma plecării depozitelor de la băncile mai mici”.
Toate acestea înseamnă că „băncile centrale probabil trebuie să depună mai puțină muncă pentru a obține același rezultat: condiții financiare mai stricte, care încetinesc creșterea creditării, cererea și, în cele din urmă, inflația”, subliniază Pimco.
Imaginea generală în SUA și Europa
„Cu toate acestea, lipsa unei înăspriri suplimentare este ceva diferit faţă de normalizarea sau chiar de relaxarea politicii, pentru care continuăm să credem că va fi nevoie ca inflația să scadă aproape de ținta băncilor centrale”. Pimco estimează că inflația de bază a indicelui prețurilor de consum din SUA va încheia anul 2023 la aproximativ 3%, adică departe de ținta Fed de 2%. În Europa, este probabil ca inflația să ajungă și mai sus, alimentată de prețurile mai mari la combustibil și gaze, de o monedă mai slabă și de o piață a muncii mai puțin flexibilă. „Ca urmare, credem că o rată de politică finală a BCE de 3,5%-4% pare rezonabilă”, se arată în analiza Pimco.
În ceea ce privește politica bugetară, este puțin probabil ca presiunea asupra băncilor și riscurile de recesiune în creștere „să fie combătute cu o nouă reacţie majoră în plan bugetar, cu excepția cazului în care implicațiile economice sunt evidente și severe”. Concret, în Europa, „unde politica bugetară a fost oarecum mai relaxată în încercarea de a proteja companiile și gospodăriile de prețurile mai mari ale energiei” şi pentru ca firmele să facă faţă concurenței reprezentate de subvențiile americane, este de asemenea posibil ca inflația și datoria publică în creştere „să limiteze orice reacţie din punct de vedere bugetar”.