Foto: Engdao Wichitpunya/ Dreamstime.com
Vieți pierdute, familii destrămate, oameni fugiți din calea războiului, orașe distruse și un lung șir de suferințe – toate fac parte din peisajul Ucrainei, care rezistă de un an în fața invaziei Rusiei. Dincolo de catastrofa umanitară, războiul care se desfășoară dincolo de granița României a avut profunde consecințe economice, nu doar pentru cei doi combatanți, ci pentru întreaga Europă. La un an de la declanșarea războiului, încercăm să trasăm, în câteva cifre, cum au rezistat economiile Rusiei și Ucrainei în lunile de conflict și cum ne-am descurcat noi, în România, în lunile marcate de inflație, de perturbări în importuri, exporturi și aprovizionare și cu o Europă care a trecut iarna sub spectrul unei potențiale crize energetice, declanșată de legăturile cu Rusia și încercarea de a tăia aceste puternice conexiuni construite de decenii.
Ucraina
- Conform datelor de la începutul anului (ianuarie 2023), economia Ucrainei s-a redus cu peste 30% în 2022. Contracția prognozată de 30,4% a produsului intern brut este mult mai bună decât se temeau experții la scurt timp după invazia Rusiei din februarie 2022
- Ministerul Economiei a declarat că exporturile au scăzut cu 35% față de 2021
- Inflația a crescut la 26,6% în 2022, dar mai puțin decât se estima
- Exporturile către UE au crescut cu 4,2%, potrivit rezultatelor preliminare ale anului 2022
- Sistemul bancar a funcționat fără limitări funcționale pe toată durata războiului, a spus Andriy Pyshnyy, guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei
Rusia
- Economia rusă a absorbit mai bine decât se aștepta sancțiunile occidentale din cauza războiului din Ucraina și s-ar fi contractat cu doar 2,1% anul trecut (Sursa: agenția guvernamentală de statistică Rosstat)
- Se estimează că, în 2022, PIB-ul Rusiei a scăzut cu cel puțin 2,2% în cel mai optimist scenariu și cu până la 3,9% în cel mai pesimist scenariu (date UE).
- Este posibil ca economia Rusiei să continue să se reducă în 2023. PIB-ul său ar urma să scadă cu 5,6% în cel mai pesimist scenariu (OCDE) sau cu 3,3%, potrivit Băncii Mondiale. FMI se așteaptă la o creștere ușoară în 2023 (0,3%) (date UE).
- Au scăzut importurile și exporturile
- Estimările arată că rata inflației din Rusia a crescut brusc în 2022, ajungând la aproape 14%. Previziunile pentru 2023 variază de la 5% (FMI) la 6,8% (OCDE).
România
- În anul 2022, comparativ cu anul 2021, Produsul intern brut s-a majorat cu 4,8% (INS)
- Sectorul serviciilor de piață a fost principalul motor al economiei / Performanța sectorului industrial a fost trasă în jos de efectele secundare negative ale războiului din Ucraina.
- Ritmul de creștere a inflației a încetinit în ianuarie 2023, rata anuală a ajuns la 15,1% (în decembrie era de 16,4%)
- Deficitul balanței comerciale a crescut anul trecut cu 44% față de 2021, ajungând la 34 de miliarde de euro.
Ucraina – cum a rezistat economia lovită de război?
Conform datelor de la începutul anului (ianuarie 2023), economia Ucrainei s-a redus cu peste 30% în 2022, după ce invazia brutală a Rusiei a distrus infrastructura, a afectat afacerile și a perturbat viața de zi cu zi, potrivit Ministerului Economiei din această țară, citat de CNN Business.
Contracția prognozată de 30,4% a produsului intern brut este mult mai bună decât se temeau experții la scurt timp după invazia Rusiei din februarie 2022. La acea vreme, mulți au estimat că producția economică a Ucrainei se va prăbuși cu 40% până la 50%.
Ucraina a suferit în 2022 cel mai puternic declin economic din ultimii 30 de ani din cauza războiului cu Rusia, dar a declarat că ajutorul extern și “spiritul de neclintit” al poporului său au ajutat la prevenirea unui scenariu și mai rău, potrivit relatărilor Reuters. Agenția citează datele preliminare ale Ministerului Economiei, care au arătat o scădere de 30,4% a produsului intern brut anul trecut, iar analiștii economici au declarat că riscurile și incertitudinea rămân ridicate, în special dacă Rusia continuă să atace infrastructura critică din Ucraina.
Ministrul Economiei, Iulia Șvyrydenko, a descris declinul PIB-ului ca fiind cel mai mare din orice an de când Ucraina și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică în 1991, dar a spus că scăderea a fost mai mică decât se aștepta.
“În 2022, economia ucraineană a suferit cele mai mari pierderi și pagube din întreaga istorie a independenței, provocate de Federația Rusă”, a declarat Svyrydenko, care este și prim-viceprim-ministru.
Războiul a provocat morți și distrugeri pe scară largă, a dezrădăcinat milioane de ucraineni, a perturbat agricultura, a limitat accesul la porturile din Marea Neagră, vitale pentru exporturile de cereale și metale, și a dus la creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Economia Ucrainei este bazată pe exporturi, dar exporturile s-au prăbușit de la invazia Rusiei din 24 februarie. Ministerul Economiei a declarat că exporturile au scăzut cu 35% față de 2021, iar volumele fizice au scăzut cu 38,4% în acest an.
Ucraina este un important producător și exportator global de cereale. Exporturile de cereale au scăzut brusc de la invazie, unele porturi maritime fiind blocate de Rusia, dar au reprezentat din nou cea mai mare parte a exporturilor țării în 2022.
Prim-ministrul Denys Shmyhal a declarat în decembrie că economia ar putea să se reducă cu până la 50% în 2022 dacă Rusia continuă să atace infrastructura critică.
În decembrie 2022, inflația s-a menținut la nivelul lunii precedente – 0,7% pe lună. Inflația anuală s-a ridicat la 26,6%, conform datelor publicate de Ministerul Economiei din Ucraina
Inflația prețurilor de consum în Ucraina a crescut la 26,6% în 2022, în condițiile în care economia a resimțit impactul invaziei Rusiei, dar a fost mai mică decât se aștepta inițial, potrivit Reuters.
Guvernul afirmase că IPC ar putea urca de la 10% în 2021 la aproximativ 30% din cauza războiului, care a perturbat lanțurile de aprovizionare și logistica, dar cifrele Serviciului de Stat de Statistică publicate în ianuarie au arătat că inflația s-a stabilizat la 0,7% în decembrie.
Banca centrală a atribuit stabilizarea inflației unei decizii a guvernului de a nu majora tarifele la utilități în timpul războiului – în ciuda atacurilor rusești asupra instalațiilor energetice care au dus la penurii de electricitate – și a unei oferte îmbunătățite de produse alimentare, conform Reuters.
Exporturile către UE au crescut cu 4,2%, potrivit rezultatelor preliminare ale anului 2022, anunțate de oficialii ucraineni în ianuarie.
Economia ucraineană s-a adaptat la război, au fost create noi sectoare ale economiei, iar sistemul bancar a funcționat fără limitări funcționale pe toată durata războiului, a spus Andriy Pyshnyy, guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei (BNU), într-un interviu publicat pe pagina FMI, în decembrie. Andriy Pyshnyy, guvernatorul Băncii Naționale a Ucrainei (BNU), a vorbit cu Country Focus la Washington, la finalul anului trecut.
“Ucrainenii au dat dovadă de o rezistență fantastică. Impactul războiului este greu de înțeles. Potrivit estimărilor noastre, Ucraina va pierde cel puțin o treime din PIB-ul său în 2022. În primele săptămâni, războiul a fost practic peste tot, fie prin operațiuni terestre active, fie prin lovituri aeriene. A fost o perioadă foarte grea. Cu toate acestea, populația și întreprinderile ucrainene au început curând să își revină după primul șoc al războiului la scară largă. Unii oameni strămutați s-au întors. Economia ucraineană s-a adaptat la război. Au fost create noi sectoare ale economiei care s-au concentrat pe sprijinirea forțelor armate ucrainene”, a spus guvernatorul.
Acesta a subliniat că sistemul bancar a fost puternic și a funcționat fără limitări funcționale pe toată durata războiului, indiferent de operațiunile terestre și aeriene foarte mari. “Am oprit ieșirea de capital, am implementat un curs de schimb fix și am luat alte câteva măsuri anticriză necesare. Și aproape toate băncile – nu doar cele de importanță sistematică – și-au continuat operațiunile. Acesta este un mare avantaj pentru Ucraina. Datorită acestui fapt, există un sprijin de finanțare și de plăți pentru economie, care rămâne pe deplin operațional. Avem venituri din impozite, efectuăm plăți de asigurări sociale, avem asistență internațională și putem strânge miliarde de grivne pentru a sprijini forțele armate”, a mai spus oficialul Băncii Naționale.
Rusia – Impactul războiului și al sancțiunilor occidentale în economie
Economia rusă a absorbit mai bine decât se aștepta sancțiunile occidentale din cauza intervenției militare în Ucraina și s-ar fi contractat cu doar 2,1% anul trecut, conform datelor anunțate chiar în această săptămână de agenția guvernamentală de statistică Rosstat, potrivit agenției AFP.
Infografic – Impactul sancțiunilor asupra economiei rusești, potrivit datelor Consiliului UE
De la invazia neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Consiliul a adoptat nouă pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și a Belarusului. Sancțiunile au ca scop slăbirea capacității Rusiei de a finanța războiul și vizează în mod specific elita politică, militară și economică responsabilă de invazie. Măsurile restrictive nu vizează societatea rusă. De aceea, domenii precum alimentația, agricultura, sănătatea și produsele farmaceutice sunt excluse din măsurile restrictive impuse.
Cronologie – Măsurile restrictive ale UE împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina: Calendarul sancțiunilor poate fi consultat AICI
Indicatorii economici arată că măsurile restrictive luate în Europa și în alte părți împotriva Rusiei au avut un impact asupra economiei rusești.
- Economia rusă este în scădere
Potrivit Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internațional (FMI) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), anul 2022 a fost un an prost pentru economia rusă. Se estimează că, în 2022, produsul intern brut (PIB) al Rusiei a scăzut cu cel puțin 2,2% în cel mai optimist scenariu și cu până la 3,9% în cel mai pesimist scenariu.
Este posibil ca economia Rusiei să continue să se reducă în 2023. PIB-ul său ar urma să scadă cu 5,6% în cel mai pesimist scenariu (OCDE) sau cu 3,3%, potrivit Băncii Mondiale. FMI se așteaptă la o creștere ușoară în 2023 (0,3%).
PIB-ul Rusiei – evoluția din 2018 până în 2023
(baza 100 în 2018)
2. Scăderea comerțului, creșterea inflației
Măsurile restrictive vizează importurile de anumite bunuri din Rusia și exportul de anumite bunuri către Rusia. Lista de produse interzise este concepută pentru a maximiza impactul negativ al sancțiunilor asupra economiei rusești, limitând în același timp consecințele pentru întreprinderile și cetățenii UE.
Cifrele demonstrează că măsurile restrictive dau rezultate, conform CE. Atât Banca Mondială, cât și FMI au estimat că, în 2022, comerțul cu bunuri și servicii al Rusiei ar urma să scadă semnificativ. În 2023, exporturile vor continua să scadă, în timp ce importurile se așteaptă să fie mai mari decât în 2022.
Importurile și exporturile Rusiei din 2018 până în 2023
(baza 100 în 2018)
Estimările arată că rata inflației din Rusia a crescut brusc în 2022, ajungând la aproape 14%. Previziunile pentru 2023 variază de la 5% (FMI) la 6,8% (OCDE).
Evoluția inflației în Rusia în perioada 2019-2023
3. Consecințele pentru piața de capital din Rusia
Războiul și sancțiunile au avut, de asemenea, un impact semnificativ asupra companiilor rusești. Din februarie, indicele principal al Bursei de la Moscova a scăzut cu mai mult de o treime.
Pe de altă parte, merită menționat că statele UE nu au reuşit miercuri să convină asupra unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, la împlinirea unui an de la începutul campaniei militare ruse contra Ucrainei, după cum a transmis agenția Reuters, citând surse diplomatice.
Pachetul propus de Comisia Europeană include interdicţii pentru importuri din Rusia în valoare de peste 10 miliarde de euro, printre care şi interzicerea importurilor de cauciuc rusesc. Printre altele, propunerea mai cuprinde interzicerea exporturilor europene către Rusia pentru echipamente tehnologice şi piese de schimb pe care Moscova le-ar putea folosi pe câmpul de luptă. Mai multe AICI
Indicatorii macroeconomici ai economiei rusești pentru 2022 au depășit cele mai optimiste așteptări, după cum notează o analiză a Wilson Center, o entitate cvazi-guvernamentală și think thank din Statele Unite. Analiza, semnată de Kirill Rogov, arată că, potrivit datelor oficiale, economia Rusiei s-a contractat cu 2,5%, ceea ce este mai puțin decât majoritatea previziunilor. Între timp, FMI, urmat de Banca Centrală a Rusiei (deși sub presiunea Kremlinului), a sugerat o posibilă creștere a economiei în 2023. Majoritatea celorlalte instituții importante se așteaptă ca economia Rusiei să se contracte.
“Există puține dezacorduri în cercurile economice cu privire la motivul pentru care economia rusă a reușit să evite un șoc mai profund în 2022. În primul rând, atât exportatorii, cât și importatorii au redirecționat fluxurile comerciale prin țări care nu au aderat la regimul de sancțiuni, în principal China, India și Turcia. În al doilea rând, prețurile ridicate pentru energia rusă au asigurat un excedent comercial uriaș și venituri bugetare ridicate.
Cu toate acestea, există puncte oarbe în acest tablou. O criză economică este întotdeauna un lanț de evenimente care au consecințe asupra întregii economii. Politicile anticriză sunt, de asemenea, un lanț de acțiuni și consecințele acestora. Economia rusă din 2022 nu este nimic mai puțin decât o anomalie. Pentru a înțelege de ce s-au înșelat toți meteorologii care au prezis un colaps și, cel mai important, ce se va întâmpla cu economia în viitor, nu este suficient să afirmăm absența colapsului. Trebuie să disecăm un lanț de cauze și consecințe care au ajutat Rusia să îl evite”, arată analiza.
Aceasta a fost sarcina pe care și-a asumat-o recent un grup de economiști ruși reuniți de rețeaua de experți Re:Russia. Aceștia și-au prezentat analiza într-un raport intitulat Mai rău decât o criză. The 2022 Russian Economic Anomaly: How It Works, and Where It Is Headed.
Așadar, de ce șocul sancțiunilor nu s-a transformat într-o criză economică în toată regula? Unul dintre autorii raportului, Oleg Itskhoki, profesor la UCLA, descrie un lanț standard de evenimente în condițiile unei crize financiare tipice. Evenimentele nefavorabile (de exemplu, o scădere a exporturilor) provoacă o ieșire bruscă de capital din țară și o depreciere a monedei naționale. În încercarea de a-și păstra economiile, populația inițiază o fugă la bănci, ceea ce duce la o criză a sistemului financiar. Contracția bruscă a creditului determină oprirea producției, iar companiile au dificultăți în a respecta contractele, în timp ce deficitul de cont curent obligă statul și agenții economici să își reducă datoriile și să taie cheltuielile, ceea ce duce la o nouă contracție a activității economice, la o reducere a cererii și la o creștere a șomajului.
Doi factori au contribuit la întreruperea acestui lanț de evenimente: un excedent comercial mare și puterea administrativă a băncii centrale, care a închis pur și simplu sistemul bancar pentru o perioadă de timp.
Analiza privind “anomaliile” din economia Rusiei poate fi consultată AICI
Europa
Europa luptă de un an cu inflația, spectrul crizei energetice și perturbări ale lanțurilor de aprovizionare. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut totuși în luna ianuarie până la 10%, de la 10,4% în luna decembrie, arată cele mai recente date.
Războiul a avut un impact puternic asupra piețelor energetice și alimentare, arată Consiliul European. Prin Declarația de la Versailles, adoptată în martie 2022, liderii celor 27 de state membre ale UE au convenit să elimine cât mai curând posibil dependența UE de combustibilii fosili ruși. La 30-31 mai 2022, Consiliul European a convenit asupra interzicerii a aproape 90% din toate importurile de petrol rusesc până la sfârșitul anului 2022 – cu o excepție temporară pentru țițeiul livrat prin conducte. Sancțiunile au continuat.
Directorul executiv al Agenţiei Internaţionale a Energiei, Fatih Birol, arăta că țările blocului comunitar încă importă 30 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia, o cantitate importantă, cu toate că reprezintă mai puţin de o treime faţă de achiziţiile de dinainte de război.
Oficialii europeni spun că, datorită politicii agricole comune (PAC), disponibilitatea alimentelor, a furajelor și a îngrășămintelor nu reprezintă o preocupare majoră în UE. UE este în mare măsură autosuficientă, iar piața sa unică își poate dovedi rolul de a absorbi șocurile, de a asigura securitatea alimentară pentru cetățenii UE și de a garanta sprijinul pentru veniturile agricultorilor europeni.
Cu toate acestea, reducerea importurilor de porumb, grâu, rapiță și ulei și făină de floarea-soarelui din Ucraina are un impact, în special asupra prețurilor furajelor și pentru industria alimentară din UE. Având în vedere prețurile ridicate de pe piață și tendințele inflaționiste rezultate din războiul din Ucraina, principala preocupare în UE rămâne accesibilitatea.
Comisia a propus ieri, pe 23 februarie, prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor și a măsurilor de apărare comercială aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.
Cum ne-am descurcat în România?
În anul 2022, comparativ cu anul 2021, Produsul intern brut s-a majorat cu 4,8%, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (estimare semnal). Produsul intern brut în trimestrul IV 2022 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,1% comparativ cu trimestrul III 2022. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 4,6% pe seria brută şi cu 5,0% pe seria ajustată sezonier.
Comisia Europeană arată că, în primele trei trimestre ale anului 2022, PIB-ul real anual al României a crescut cu 4,3%, datorită formării brute de capital fix și consumului privat, care au fost susținute de o piață a forței de muncă puternică și de creșterea salariilor, în combinație cu măsurile guvernamentale de sprijin pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie.
Pe baza indicatorilor pe termen scurt, se preconizează că economia României a rezistat în trimestrul al patrulea, datorită evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și a sentimentului economic și în ciuda scăderii în continuare a producției în sectorul manufacturier.
Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 este 15,1%, arată datele publicate Institutul Național de Statistică (INS). Aceasta în condițiile în care rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2022, comparativ cu luna decembrie 2021, fusese de 16,4%.
Deficitul balanţei comerciale în anul 2022 a fost de 34,094 miliarde de euro, mai mare cu 10,42 miliarde de euro decât cel înregistrat în anul 2021, adică o creștere de 44%, arată datele Institutului Național de Statistică..
Economia României s-a comportat destul de bine, înregistrând o creștere anuală de 4,9% în primele trei trimestre din 2022, conform unei analize de început de an realizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
Economiștii subliniază că rezultatele bune au venit în pofida unui context global dificil, caracterizat de războiul din Ucraina, de creșterea rapidă a prețurilor și de înăsprirea condițiilor financiare. Creșterea din 2022 vine după câștigul deosebit de puternic al PIB-ului din 2021, de 5,8%, care a fost rezultatul unei reveniri rapide după șocul inițial cauzat de pandemia COVID-19.
De ce a crescut economia în 2022?
Un factor-cheie din spatele performanței robuste de anul trecut este legat de redeschiderea completă a economiei la începutul anului 2022, consideră economiștii. Aceasta a dus la efecte de propagare pozitive în special asupra serviciilor de piață și, implicit, la creșterea consumului.
“După doi ani dificili, cu o serie de constrângeri în vigoare, în 2022, gospodăriile au avut din nou posibilitatea, înclinația, precum și capacitatea financiară de a consuma, datorită economiilor încă considerabile la nivel agregat acumulate în timpul pandemiei și a condițiilor surprinzător de rezistente de pe piața muncii. În consecință, cheltuielile de consum ale gospodăriilor au crescut cu 6% an/an în T1-T3 2022, în pofida impactului erodant al inflației asupra veniturilor disponibile reale. Pe lângă efectul de redeschidere, măsurile fiscale au limitat, de asemenea, șocul crizei energetice asupra consumului. În plus, considerăm că majorările neobișnuit de rapide ale prețurilor ar fi putut influența comportamentul de cheltuieli al anumitor gospodării într-un mod care a încurajat achizițiile cât mai rapid posibil pentru a evita povara unor noi creșteri de prețuri preconizate. Achizițiile de panică, de exemplu în cazul combustibililor, par să susțină această observație”, arată analiza Romanian Economic Monitor.
Sectorul serviciilor de piață a fost principalul motor al economiei (10,9% an/an în T1-T3 2022), alimentat în principal de procesul de redeschidere, precum și de o altă creștere fulminantă în cazul segmentului IT&C (22,6%). Sectorul construcțiilor a marcat o creștere anuală de 7,1%. Pe de altă parte, performanța sectorului industrial a fost trasă în jos în principal de efectele secundare negative ale războiului din Ucraina. Ca urmare, valoarea adăugată a scăzut cu 1,9% pe an/an, segmentele energo-intensive – cum ar fi fabricarea de produse chimice și de produse chimice, fabricarea de metale de bază etc. – au înregistrat cea mai dureroasă lovitură. Din cauza secetei severe de anul trecut, care a afectat mai ales culturile de toamnă, producția agricolă a scăzut și ea semnificativ (-11,7%).