Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Importurile din afara Uniunii Europene și anumite produse energetice cu prețul setat în dolari americani se scumpesc, în vreme ce stabilitatea cursului EUR/RON permite o temperare a „apăsării” inflației, se arată într-o analiză realizată de XTB România, casă de brokeraj specializată pe bursele internaționale.
„S-a scris istorie în septembrie în piețele valutare, o situație până la urmă deloc surprinzătoare, având în vedere uriașele tensiuni economice și geopolitice întrepătrunse”, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist XTB România.
Creșterea nevoii de siguranță într-un context deosebit de incert, cu amenințări de acutizare a conflictului în Ucraina, dar și temeri ample referitoare la alimentarea Europei cu energie sau stabilitatea bugetară a Marii Britanii au dat un nou impuls dolarului, aflat deja de luni de zile pe un puternic trend de apreciere.
Pe 28 septembrie, Euro cobora la un nou minim al perioadei de după iunie 2002, valorând mai puțin de 0,96 dolari americani.
Leul a pierdut peste 15% în fața dolarului american doar în 2022
Tot în acea zi, pe piața valutară, leul a atins, în cursul ședinței, un minim de peste 5,19 lei/dolar.
La cursul BNR, minimul istoric a fost de 5.1794 lei/dolar. Nu ar fi fost ușor de anticipat că dolarul, nu Euro, va fi primul care va avea prefixul 5 în raport cu leul.
Anul acesta, până pe 29 septembrie, ora 21, leul a pierdut aproximativ 15,5% în fața dolarului american.
Vestea nu este una bună din perspectiva inflației: importurile din afara UE și anumite produse energetice cu prețul setat în dolari americani devin astfel mai scumpe pe piața locală, cu prețul tradus în lei.
Pe de altă parte, stabilitatea cursului EUR/RON a permis o temperare a „apăsării” inflației, care ar fi devenit și mai accentuată în cazul în care leul ar fi bătut în retragere și în fața monedei unice europene, se arată în analiza XTB România.
Dincolo de costuri, între care și o povară mai mare pentru cei care au credite în dolari americani, din fericire, ponderea nu este mare. În datoria publică sau privată în valută predomină Euro. Așadar, este și o șansă: cei care livrează produse și servicii în SUA dobândesc o poziție mai competitivă.
Datoria publică în dolari reprezenta, potrivit datelor recente, mai puțin de 10% din datoria publică totală din România.
Totuși, o creștere de 10% a dolarului, având în vedere valoarea de 57,68 mld. lei echivalent a acesteia, înseamnă o creștere a principalului de rambursat cu peste 5 mld. lei.
Dobânzile la care statul român se va putea împrumuta, atât în dolari cât și în Euro, sunt în creștere, având în vedere traiectoria așteptată a fi setată de băncile centrale respective.
Nevoia de consolidare fiscală ar putea însemna condiții mai restrictive pentru economie, anul viitor, decât în estimările anterioare, din prima parte a anului.
Leul se află de două sesiuni în revenire în raport cu USD, și, pe termen foarte scurt, pare a fi „adăpostit”, dar premisele curente sugerează că noi minime în piața Euro vs. dolar s-ar putea reflecta în noi niveluri record ale cursului dolar-leu, explică analistul Claudiu Cazacu.
Lira sterlină sub nivelul anului 1992
Pe de altă parte, dolarul puternic este doar o parte a poveștii care se derulează acum în Marea Britanie.
Declinul lirei până la 1.035 dolari, niveluri fără precedent în istoria flotării libere a perechii liră sterlină/dolar american e semnul unei piețe în dezordine, sub efectul emoțiilor intense.
Lira este acum cu mult mai jos decât după episodul faimos din 1992, în care Banca Angliei a renunțat la protejarea cursului de schimb și a ieșit din sistemul anterior, cu pierderi masive, în timp ce profiturile l-au făcut celebru pe George Soros.
De la peste 2, GBP/USD coborâse spre 1,4 în aproape 6 luni.
Anul trecut, în septembrie lira a fluctuat între 1,34 – 1,39 dolari.
Luna aceasta, lira a pierdut, la minime, peste 11%, depășind scăderea înregistrată în luna septembrie 1992.
E drept, însă, că o temperare a dolarului miercuri și joi și intervenția Băncii Angliei au readus joi lira peste 1,10 dolari.
Bugetul care prevede tăierile cele mai mari de taxe ale ultimilor 50 de ani (45 mld. lire sterline în 5 ani) nu oferă și detalii despre modul cum vor fi finanțate, generând întrebări despre stabilitatea fiscală.
Dobânzile titlurilor de stat britanice au crescut foarte rapid, ajungând la peste 5% pentru titlurile pe 30 de ani.
Banca Angliei a intervenit, nu prin creșterea de urgență a dobânzii, așa cum cereau mai multe voci, pentru a opri declinul lirei, ci prin reluarea injecțiilor de lichiditate.
Mișcarea e în contra-timp față de politica de retragere a lichidității a altor bănci centrale majore, însă a câștigat puțin răgaz pentru guvern (FMI insistă, totuși, să fie regândit planul) și a dus la cea mai adâncă scădere din istorie, înregistrată într-o singură zi, a dobânzii de piață a titlurilor de stat pe 30 de ani.
Viitorul pare complicat în Regatul Unit
Banca centrală e aproape obligată să livreze noi majorări de dobândă.
Firmele de creditare ipotecară au fost forțate să retragă ofertele, sub asaltul celor care încercau să beneficieze de dobânzile încă neajustate,
Iar piețele de datorie publică au fost bulversate de mișcările recente și indică un cost mai mare de rambursare a împrumuturilor, în vreme ce lira slăbită îngreunează vizibil costul vieții.
Pentru moment, minimele recente par bine „apărate”, însă va fi nevoie de o repoziționare a planului guvernamental sau de o retragere susținută a dolarului, pentru a scuti lira sterlină de o nouă rundă de scăderi, nu doar în fața USD ci și a Euro.