Analiză: “Ziua Eliberării Americii” anunţată de Trump va duce la o creştere a tarifelor vamale pentru exportatorii din UE, inclusiv pentru cei român

“Ziua Eliberării Americii” anunţată de Trump va duce la o creştere a tarifelor vamale pentru exportatorii din Uniunea Europeană, inclusiv cei români, cu până la 2%, iar cea mai afectată va fi China, cu o creştere a tarifelor de la 10,2% la 29,5%, potrivit unei analize realizate de iBanFirst și citate de Agerpres.

“Pe 2 aprilie, declarată de preşedintele Donald Trump drept “Ziua Eliberării”, administraţia americană va anunţa noi tarife vamale reciproce, ce vor viza 15% dintre ţările cu cele mai mari dezechilibre comerciale faţă de Statele Unite. Contrar temerilor privind o aplicare generalizată, măsurile vor fi direcţionate exclusiv către statele care impun taxe asupra produselor americane şi care, în acelaşi timp, înregistrează excedente comerciale în relaţia bilaterală cu SUA”, se arată în comunicatul companiei.

iBanFirst, unul dintre principalii furnizori de servicii de plăţi internaţionale şi schimb valutar pentru companii, prezent în 10 ţări europene, a analizat impactul economic al noilor tarife asupra principalilor parteneri comerciali ai Statelor Unite.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

Potrivit calculelor companiei, tariful vamal mediu aplicat importurilor în SUA va creşte de la 4,8% la 10,5%. Deşi este o majorare semnificativă, aceasta rămâne sub nivelul de 16,7% prevăzut într-o aplicare integrală a programului economic anunţat de Trump în campania electorală. În acest context, nivelul tarifelor revine practic la cel anterior semnării Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), din 30 octombrie 1947.

Conform sursei citate, Administraţia Trump vizează în special şapte mari economii: Uniunea Europeană, Mexic, Japonia, Coreea de Sud, Canada, India şi China, într-o abordare mai ţintită decât ameninţările iniţiale de război comercial global.

China, în mod previzibil, este cea mai afectată: tarifele aplicate produselor chinezeşti vor creşte de la 10,2% la 29,5%. Chiar şi aşa, nivelul rămâne sub pragul de 60% vehiculat în campania electorală pentru toate importurile din China.

Mexicul şi Canada, două economii profund integrate cu cea americană, vor resimţi puternic noile măsuri. În cazul lor, tarifele vor urca de la niveluri aproape simbolice – 0,1% şi 0,2% – la 20%, respectiv 25%.

“În cazul Uniunii Europene, impactul este considerabil mai redus – tarifele vor creşte moderat, până la o medie de 2%. Pentru exportatorii europeni, inclusiv cei români, aceste niveluri sunt, cel puţin deocamdată, gestionabile. Ar putea apărea ajustări de preţ sau presiuni asupra marjelor de profit, însă nu preconizăm perturbări semnificative ale fluxurilor comerciale”, explică Alin Latu, Country Manager România şi Ungaria în cadrul iBanFirst, citat în comunicat.

Estimările se bazează pe o elasticitate a preţului importurilor, pe termen scurt, de -0,7. Pe termen lung, însă, impactul este mai dificil de evaluat, întrucât astfel de măsuri duc frecvent la modificări în structura balanţei comerciale, ca urmare a strategiilor de substituire adoptate de consumatori şi a mecanismelor prin care companiile încearcă să ocolească tarifele impuse.

Administraţia americană estimează că noile tarife ar putea aduce “trilioane de dolari în următorul deceniu”. Totuşi, experienţa cu China sugerează prudenţă: după un vârf înregistrat în 2022, veniturile vamale din importurile chinezeşti au scăzut semnificativ în 2023 – o dovadă a capacităţii companiilor de a ocoli barierele comerciale.

În termeni reali, noile tarife ar putea genera între 40 şi 45 de miliarde de dolari pe an. Compania menţionează că este o sumă considerabilă, dar departe de a putea acoperi în mod semnificativ deficitul bugetar al SUA.

Fintechul iBanFirst a fost înfiinţat în anul 2016 şi furnizează companiilor de comerţ servicii de plăţi transfrontaliere, schimb valutar şi management al riscului. Compania are peste 350 de angajaţi în 10 ţări europene şi un volum de tranzacţii de circa 1,4 miliarde de euro lunar. Fintechul este susţinut financiar de banca franceză de investiţii Bpifrance, de liderii europeni în investiţii de capital de risc Elaia şi Xavier Niel, precum şi de fondul de investiţii american Marlin Equity Partners. Ca instituţie de plată reglementată de Banca Naţională a Belgiei, iBanFirst are autorizaţia de a opera pe întreg teritoriul Uniunii Europene.