Folosirea AI-ului la nivel organizațional în România ar putea avea loc de mai bine, în contextul în care doar 1,5% dintre companiile din țară cu peste 10 angajați au folosit AI în anul 2024, fiind cu mult sub media de 8% din UE, a declarat Andreea Stănescu, Head of Business Management, Infrastructure & Cloud, Site Lead Romania, London Stock Exchange, în cadrul evenimentului despre inteligență artificială HumAInity.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„AI-ul este aici. Un prieten și partener de business a spus că AI este cea mai mare descoperire de la curentul electric încoace. Sigur, România a făcut pași în direcția asta, dar să ne referim un pic la cadrul general. AI-ul este ca orice industrie de vârf și dezvoltarea AI-ului necesită foarte mulți bani”, spune aceasta
Potrivit acesteia, companiile mici din România au reușit anul trecut să adune 100 de milioane de euro în acest sens, iar în Europa sunt 3 țări care, în ultimii doi ani, au reușit să capitalizeze sau să adune circa 77% din investițiile în AI precum Anglia, Franța și Germania.
„Este încă loc de mai bine. Din perspectiva pieței noastre, cum m-aș uita la AI: Piața din România este un consumator, de aceea și este o piață unde AI are potențial să se dezvolte. În privința consumului, ChatGPT este cel mai folosit dintre toate aplicațiile din lume în România. Revenind la capital, am avut un succes românesc în privința unei finanțări mari pentru o companie românească. Partea cea mai bună dintre toate este că avem talent, există talentul în IT. Combinația între IT și matematică în școala românească este importantă în AI și o diferențiază de celalalte țări”, adaugă ea.
Radu Hanga, Președinte la Bursa de Valori București, face o paralelă atunci când vine vorba despre consumul AI din România și consumul AI în alte țări, pentru a scoate în evidență nevoile diferite pe care le are fiecare țară.
„Ca să fac o paralelă, în urmă cu 15 ani eram la un eveniment și stăteam la masă cu colegul meu care era francez. Deși părem a fi „animale” similare, suntem „animale” foarte diferite, iar capacitatea de a face lucruri, din fericire, e diferită, pentru că și țările sunt diferite. Avem nevoi diferite, momente diferite, De exemplu, dacă iau bursa de la Londra cu resursele pe care le are și o teleportez aici în România, mâine o să se blocheze, România o să se blocheze, pentru că suntem lumi diferite”, menționează acesta.
AI ACT, legislație și implementare
Ana Maria Baciu, expertă juridică în domeniul proprietății intelectuale și al inteligenței artificiale, spune că inteligența artificială va avea nevoie de supraveghere umană și de un sistem de guvernanță pe toată durata vieții lui.
„Scopul la care trebuie să ne uităm cu toții este integrarea acestor cerințe legale în orice folosire și dezvoltare a AI-ului pe care o facem. Avem o cultură incluzivă a AI-ului, și poate că este indicat să îl includem în viitorul nostru cel puțin pe termen mediu. Totuși, trebuie să înțelegem că responsabilitatea nu este doar a celor de la IT. Doar pentru că ține de IT, nu înseamnă că, odată ce am adoptat un sistem AI, responsabilitatea, cel puțin juridică, este acolo. Ea este mult în partea de leadership a companiilor”, potrivit acesteia.
Ea adaugă că companiile trebuie să fie transparente cu folosirea acestui instrument și că o legislație, precum este și AI ACT la nivel european, este necesară pentru a nu scăpa de sub control utilizarea acestuia și pentru a gestiona mai bine riscurile la care ne expunem.
„Poate că nu ne place. Sigur, trăim într-o lume în care ar fi bine să nu mai fie atât de multe proceduri și procese și politici, dar nu se va putea fără ele nici în epoca AI-ului. Este important să știm cum se iau deciziile care privesc angajații și, în general, deciziile privind relațiile de muncă. Nu există AI care să facă lucruri în locul nostru. El face ce îi spunem noi să facă, nu ce vrem noi să facă. Nu reușesc să îi conving nici pe clienții mei și nici pe autorități uneori, că AI-ul nu îți citește gândurile, indiferent ce credem noi despre el. Poate este obișnuit cu tine, i-ai spus lucruri, înțelege cum gândești într-o oarecare măsură, dar este un instrument. Și ca un instrument îl tratează și legislația. Nu îl tratează în niciun caz ca pe ceva care ne va înlocui. Dar legea încearcă să ne protejeze, așa cum e ea acum, încearcă să ne protejeze de riscuri”, continuă Ana Maria Baciu.

Sursa: Dana Ciubotă