Sursa foto: Inquam Photos / Marius Dumbraveanu
La sfârşitul lunii februarie 2021, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,35%, un nivel similar cu cel înregistrat în luna februarie a anului trecut, înainte ca pandemia să lovească și economia României. Șomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
La sfârşitul lunii februarie 2021, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 3,35%, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,01pp şi mai mare cu 0,42 pp decât cea din luna februarie a anului 2020. Numărul total de şomeri la finele lunii februarie 2021 a fost de 293.461 de persoane, mai mare cu 1.245 de persoane faţă de cel înregistrat la finele lunii anterioare. Din totalul şomerilor înregistraţi, 99.547 au fost şomeri indemnizaţi şi 193.914 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 298 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 947 persoane faţă de luna precedentă.
În februarie, 96.867 de șomeri provin din mediul urban şi 196.59 din mediul rural. Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (81.605), urmaţi de cei din grupa de vârstă 50 – 55 de ani (58.907), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de ani (15.418).
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii si cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (27,25%). Şomerii cu nivel de instruire gimnazial reprezintă 27,79% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 6,09%.
Reprezentanții Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României spun că, în perspectivă, situația pieței muncii rămâne marcată de mari incertitudini, mai ales pe orizontul mai îndepărtat de timp. În ședința de politică monetară din martie, aceștia au evocat cel de-al treilea val pandemic și restricțiile asociate, alături de ritmul vaccinării, precum și caracterul temporar al măsurilor de sprijin guvernamental, ce pot implica mai târziu restructurări/falimente ale unor firme. În aceeași ședință s-au făcut, de asemenea, referiri la posibile acțiuni viitoare destinate eficientizării cheltuielilor publice, de natură să afecteze evoluțiile de pe această piață, suplimentar plafonării salariilor din sectorul bugetar, dar și la gradul crescut de adaptare a activității firmelor la situația epidemiologică, precum și la ameliorarea ușoară a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt evidențiate de unele sondaje de specialitate în primele luni ale acestui an.