Foto: Bonapp, Facebook
După luni în care prețurile alimentelor au crescut la cote nemaiîntâlnite de cel puțin o generație, fondatorii mai multor aplicații de risipă alimentară active în Europa Centrală și de Sud-Est spun că au observat o creștere bruscă a numărului de utilizatori, arată o analiză IntelliNews.com.
Aplicațiile pentru risipa de alimente există de câțiva ani, utilizatorii fiind motivați de o combinație între încercarea de a-și reduce impactul asupra mediului – producția de alimente contribuie masiv la emisiile de gaze și o cantitate îngrijorător de mare de alimente este irosită – și nevoia celor cu bugete limitate de a găsi alimente ieftine (sau gratuite) pentru a se hrăni pe ei și familiile lor.
Lumea se află acum în al doilea an de creștere puternică a prețurilor la alimente și energie, o tendință care a început odată cu redresarea economiei mondiale după coronacriză, urmată de o accelerare bruscă după începerea războiului dintre Rusia și Ucraina, doi dintre cei mai mari exportatori de grâu din lume. Înrăutățind și mai mult situația, o mare parte din Europa a fost afectată de secetă în această vară.
În prezent, creșterea costului vieții împinge gospodăriile în sărăcie, pe măsură ce prețurile alimentelor și energiei cresc, iar ca răspuns tot mai mulți oameni apelează la aplicații de redistribuire a alimentelor nedorite către cei care le pot folosi. Ca parte a acestei tendințe internaționale, în regiunea Europei Centrale și de Sud-Est există o serie de aplicații care au crescut în popularitate în ultima vreme.
Albert Wettstein, cofondator al aplicației Munch din Ungaria, spune că s-a înregistrat o creștere a utilizării aplicației pe fondul inflației ridicate și al penuriei. Până în prezent, 300.000 de persoane au descărcat aplicația în Ungaria, iar peste 240.000 de mese au fost salvate de la coșul de gunoi, un număr care crește pe zi ce trece.
În Ungaria, unde Munch are sediul, inflația a sărit în august la cel mai înalt nivel din ultimii 24 de ani, ajungând la 15,6%. Comentând cauzele crizei, Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului, a declarat luna următoare că războiul din Ucraina și sancțiunile aferente au dus la “o creștere brutală a prețurilor la energie”, ceea ce a dus, la rândul său, la o scumpire a produselor alimentare. Acest lucru a determinat guvernul să prelungească plafoanele de preț pentru produsele alimentare de bază și combustibil până la sfârșitul anului 2022.
Este o situație similară în Serbia, unde startup-ul EatMeApp a dezvoltat un asistent inteligent care îi ajută pe utilizatori să ia decizii educate cu privire la cum și când să își folosească alimentele. Cofondatoarea companiei, Aleksandra Lazovic-Lønningen, a declarat pentru bne IntelliNews într-un interviu acordat la începutul acestui an: “[Momentele nefericite la care asistăm sunt creșterea gradului de conștientizare cu privire la sustenabilitatea financiară personală”. Și guvernul Serbiei a impus plafoane de preț pentru o serie de alimente de bază și a restricționat exporturile.
În Bulgaria, unde Foody.to contribuie la redistribuirea alimentelor nedorite și la distribuirea de conținut inspirat pentru gurmanzii locali, prețurile de consum au crescut cu 17,7% în august față de anul precedent, din cauza creșterii de 24,1% a prețurilor la alimente. Între timp, veniturile nu reușesc să țină pasul cu creșterea bruscă a cheltuielilor de consum.
În ultimii ani, o serie de alte aplicații de risipă și de partajare a alimentelor au fost lansate și ulterior s-au desființat. Acum, criza financiară a provocat o schimbare fundamentală de atitudine. “Majoritatea fondatorilor de startup-uri petrec mult timp construindu-și produsele, făcând unele planuri și elaborând strategii complexe și pe termen lung. Cu toate acestea, mai puțini fondatori își pun cu adevărat cea mai importantă întrebare: Produsul lor vine cu adevărat la momentul perfect?”, spune Gregoire Vigroux, cofondator al Bonapp.eco din România.
El și partenerii săi au lansat Bonapp.eco în noiembrie 2021 “în mijlocul furtunii coronavirusului, când prețurile alimentelor începuseră să crească semnificativ”. De atunci, creșterea s-a accelerat. În august 2022, prețurile la alimente au înregistrat în august anul acesta cea mai rapidă creștere de la revoluția din 1989 încoace, urcând cu 18,2% an/an. Drept urmare, Vigroux spune: “Cred că momentul ales de Bonapp.eco este perfect”. Până în prezent, aplicația are 40.000 de descărcări și are în vedere o extindere ulterioară.
Cum funcționează aplicațiile
Aplicațiile lansate în regiune au o varietate de metode diferite, dar majoritatea procură alimentele nedorite din magazine și restaurante și le pun la dispoziția consumatorilor prin intermediul aplicațiilor lor la prețuri reduse (sau, în unele cazuri, gratuit), notează analiza.
“Aplicația noastră mobilă abordează problemele legate de risipa de alimente și de inflație, punând în legătură utilizatorii cu comercianții cu amănuntul de alimente locale, inclusiv magazine alimentare, restaurante, benzinării, brutării, cafenele și hoteluri”, explică Vigroux.
“Prin intermediul aplicației, utilizatorii pot achiziționa alimente care se apropie de data de expirare, cu o reducere de la 50% la 80%. Misiunea noastră este de a transforma provocările de mediu, economice și sociale cauzate de risipa de alimente într-o oportunitate de afaceri sustenabilă, în beneficiul tuturor”, spune fondatorul.
În mod similar, Munch, fondată de Wettstein și de trei colegi de facultate, face posibilă vânzarea sau donarea de către brutării, restaurante, magazine și alte localuri a alimentelor nevândute la un preț redus prin intermediul aplicației.
Foody.to din Bulgaria a fost lansată de două surori – Svetoslava (Sissi) și Denitsa Simeonovi – la începutul anului 2021, cu scopul de a reduce risipa de alimente din industria ospitalității. Cele două au inițiat anterior blogul culinar de succes Sofia2Go Instagram, iar potrivit lui Sissi Simeonovi, Foody.to – prima platformă de acest gen din Bulgaria – “nu este doar o platformă pentru reducerea risipei alimentare, ci și un “ghid foody” pentru cele mai bune locuri de mâncat, băut și savurat din Sofia, Varna și alte câteva orașe bulgare (care vor fi anunțate în curând). Oamenilor le place să economisească alimente, dar le place și mai mult să exploreze, așa că noi le oferim ambele oportunități.”
EatMeApp, cu sediul în Serbia, este destul de diferită, fiind un asistent inteligent destinat consumatorilor. “Majoritatea aplicațiilor pentru risipa de alimente se adresează întreprinderilor, cum ar fi restaurantele și magazinele alimentare, oferind utilizatorilor posibilitatea de a diminua risipa pe partea de afaceri. Noi rezolvăm problema risipei alimentare din gospodării – deci, suntem de partea cetățenilor”, adaugă Lazovic-Lønningen. “De ce? Pentru că noi credem că cei mai importanți și mai numeroși agenți ai schimbării suntem noi… Oamenii, cetățenii.”
În special în Europa emergentă, motivația pentru utilizarea aplicațiilor pentru risipa de alimente este mai degrabă financiară decât în țările occidentale mai bogate, unde sustenabilitatea mediului este un factor mai important, deși pentru mulți utilizatori ambele aspecte i-au împins să instaleze aplicații pentru a contribui la reducerea risipei de alimente. Iar în prezent, chiar și în Occidentul bogat, criza costului vieții determină tot mai mulți oameni să apeleze la băncile alimentare și la alte surse de alimente gratuite și ieftine, notează analiza.
Prețurile ridicate ale alimentelor nu vor scădea prea curând. Potrivit unei actualizări a Băncii Mondiale din 15 septembrie, inflația prețurilor la alimente rămâne ridicată în întreaga lume, afectând aproape toate țările cu venituri mici și medii, precum și majoritatea țărilor cu venituri ridicate. “Războiul din Ucraina a modificat modelele globale de comerț, producție și consum de mărfuri în moduri care vor menține prețurile la niveluri ridicate până la sfârșitul anului 2024, exacerbând insecuritatea alimentară și inflația”, a comentat Banca Mondială.
“Nu numai că consumatorii caută alternative alimentare mai ieftine, dar, de asemenea, ei sunt din ce în ce mai mult conduși de comportamente de consum ecologic”, a mai spus Vigroux. El amintește datele care arată că în România se aruncă anual aproximativ 5 milioane de tone de alimente. Totuși, în același timp, consumatorii români alocă aproape 40% din bugetul lor pentru alimente și băuturi, față de doar 10% în Franța și Germania. “Iar prețurile alimentelor în România sunt în plină expansiune!”, a subliniat el.
Un sondaj realizat în rândul a 100 de utilizatori Bonapp.eco a arătat că 70% dintre aceștia sunt motivați în primul rând de realizarea de economii, în timp ce 30% folosesc aplicația pentru a avea un impact pozitiv asupra mediului. “Cred că numărul consumatorilor care folosesc bonapp.eco pentru a avea un impact pozitiv asupra mediului va crește, deoarece văd că gradul de conștientizare a problemelor de mediu crește ca niciodată în România”, comentează el.
În timp ce România este una dintre cele mai sărace țări din UE, țările din Balcanii de Vest, inclusiv Serbia, rămân și mai în urmă din punct de vedere economic.
“Utilizatorii din Balcanii de Vest recunosc problema risipei de alimente prin prisma aspectului financiar și a foametei, în timp ce utilizatorii europeni [o fac] prin prisma problemei climatice”, a comentat Lazovic-Lønningen.
Analiza integrală AICI