Sursa foto: Pixabay.com
Interesul tinerilor pentru apicultură a scăzut semnificativ în ultimii ani, pentru că nu mai este o activitate care poate aduce venituri pentru a se susţine financiar, având în vedere schimbările climatice şi dependenţa sectorului de natură, dar şi problemele legate de impactul negativ al importurilor de miere asupra pieţei interne şi creşterea preţurilor de producţie.
“Se constantă un recul în ultimii ani în ceea ce priveşte interesul tinerilor pentru apicultură. Cursurile autorizate pe care noi le organizam făcute împreună cu Ministerul Muncii şi cu cel al Educaţiei, cu diplome recunoscute la nivel european, mai sunt foarte puţine. Au fost acreditate filiale din peste 20 de judeţe şi acum au mai rămas 5-6, pentru că oamenii nu mai sunt interesaţi. Deşi aceste programe europene şi naţionale derulate pentru apicultură solicită această dovadă că ai făcut cursul, apicultorii în vârstă, care au copii, se plâng că nu mai au nicio o garanţie că acel copil va avea un venit din această activitate. Vedeţi cum se schimbă clima, natura, mediul, iar noi suntem un sector care depinde 99,99% de natură. Apiculturii sunt desăvârşiţi, dar ce să faci, de unde să cauţi nectar, dacă nu suntem ca o specie zootehnică. La vacă îi aduci furaj din Moldova în Muntenia sau din Muntenia în Crişana, nectarul însă nu se poate înlocui cu nimic. În perioade de criză, de formare a rezervelor de iernare şi din cauza lipsei de cules, apicultorul bagă mâna adânc în buzunar ca sa păstreze efectivele, ca să nu moară familia de albine, cu speranţa că la anul la va fi mai bine”, a afirmat preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, la Târgul Naţional al Mierii.
Acesta a precizat că multe licee apicole din ţară nu mai funcţionează, iar liceul din Bucureşti care îi poartă numele profesorului Veceslav Harnaj, fondatorul apiculturii moderne, nu mai are nicio clasă cu profil apicol.
Afirmaţiile preşedintelui ACA au fost susţine şi de apicultoarea Irina Motoi, din Argeş, prezentă la Târgul Naţional al Mierii, pentru a-şi valorifica mierea, care anual acesta a fost destul de puţină.
“Am 100 stupi şi sunt din Argeş, de pe Valea Vâlsanului. Anul acesta a fost greu, producţiile au fost mai mici cu 60% din cauza secetei. Mai ales acum în toamnă, familiile de albine n-au avut ce le trebuie ca să se pregătească pentru iarnă. În momentul de faţă este foarte greu să trăieşti din apicultură, poate doar dacă ai un număr foarte mare de familii de albine. Ideea e că nu te îmbogăţeşti. Mulţi se apucă de apicultură ca să se îmbogăţească şi dau greş. Apicultura este o pasiune şi în timp poţi să o dezvolţi şi ca o afacere, dar ca să rezişti în timp cu albinele îţi trebuie foarte multă pasiune. Dacă am învăţa şi noi oamenii de la albine sau dacă am face măcar jumătate din cât fac ele, din toate punctele de vedere. După mine, albina este insecta care se apropie cel mai mult de perfecţiune, vizavi de cum îşi îngrijeşte puietul, vizavi de cum îşi îngrijeşte stupul, cum îşi adună mierea. Deci la superlativ totul”, a spus Irina Motoi pentru Agerpres..
Apicultoarea a menţionat că, deocamdată, copiii ei nu sunt interesaţi de acest domeniu, însă nici ea nu era la vârsta lor, deşi a crescut “o viaţă cu stupi în grădină”, provenind dintr-o familie de apicultori. “Deci trebuie răbdare, nu se ştie niciodată. Iar în momentul în care îţi pătrunde microbul în sânge e greu să te laşi”, a adăugat ea.
Pe de altă parte, crescătoarea de albine din Argeş s-a plâns că valorificarea mierii este cea mai mare problemă, în pofida producţiei scăzute.
“Măcar ce ai produs dacă ai putea să valorifici la un preţ decent, ar fi ok. Din păcate, la noi, procesatorii, angrosiştii iau mierea la un preţ foarte mic, ca să nu zic bătaie de joc. Pe mine nu mă interesează să vând un borcan şi să păcălesc un client. Clientul te taxează, nu îl poţi păcăli de două ori. Pe mine mă interesează să vând un borcan şi clientul să fie mulţumit. Un client mulţumit aduce alţi clienţi. Aici la târg am venit cu produsele obţinute din stupii mei, la preţuri foarte mici, pentru că vreau să atrag clienţii. Sunt mai nouă pe piaţă – am doar 3-4 ani – deşi în apicultură am vreo 15 ani. Vând mai mult în târguri, iar oamenii dacă sunt mulţumiţi, te caută şi asta e principalul meu scop. Aici, am pentru bucureşteni mai multe sortimente de miere, un salcâm deosebit, dar şi o miere mai rară pe piaţă, mai parfumată, mierea de păpădie şi pomi fructiferi, am miere de rapiţă, de floarea-soarelui, chiar dacă a fost o producţie mai mică”, a mai spus Irina Motoi.
Peste 100 de apicultori îşi prezintă oferta pentru bucureşteni la ediţia de toamnă a Târgului Naţional al Mierii, eveniment organizat, de vineri până duminică, pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură din Băneasa, de către Asociaţia Crescătorilor de Albine din România.