Asociația Energia Inteligență a propus ca ANRE să trimită fiecărui furnizor o bază de date cu clienții care au un singur loc de consum și nu trebuie să depună declarația pentru preț plafonat / Cum procedează clienții cu mai multe locuri de consum

contor, energie electrica, curent Sursa foto: Parlamentul European

Asociația Energia Inteligentă anunță că a propus ca ANRE să realizeze o verificare și să trimită fiecărui furnizor o bază de date cu clienții care nu mai trebuie să depună declarații pe proprie răspundere pentru că au un singur loc de consum unde beneficază de preț plafonat.

Deocamdată, spune Asociația, această propunere este discutată, iar dacă va fi aprobată milioane de consumatori nu mai trebuie să depună declarația prin care să notifică furnizorul că nu mai beneficază de preț plafonat la alt loc de consum.

Noua Lege a plafonării prețului la energiei stabilește că prețul plafonat sub 1,3 lei/kWh se aplică exclusiv pentru ”locurile de consum de domiciliu/reședință”.

Astfel, un furnizor poate să acorde aceste plafonări și să-și recupereze banii de la stat exclusiv în situația în care clientul casnic beneficiază o singură data de preț plafonat la un singur loc de consum.

În aceste condiții, furnizorul trebuie să fie informat și să primească o declarație pe proprie răspundere că acesta are un singur loc de consum unde va beneficia de preț plafonat și care este acela și să declare tot pe proprie răspundere că nu are un alt loc de consum unde poate beneficia de preț plafonat sub 1.3 lei/kWh:

”poate beneficia de prețul plafonat prevăzut la alin. (1) lit. a) și b) fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reședință, pe baza unei declarații pe proprie răspundere depusă la furnizor, privind faptul că nu beneficiază de preț plafonat pentru un alt loc de consum.”

Astfel, notează Asociația Energia Inteligentă, legea este clară, nu poate fi ales orice loc de consum pentru preț plafonat. Dar care este diferența între domiciliul și reședință:

Domiciliul, conform art. 87 din Codul Civil, „este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală”. Astfel, adresa de domiciliu va fi cea trecută pe cartea de identitate.

Reședința, conform art. 88 din Codul Civil, „este în locul unde îşi are locuinţa secundară”.

Adresa secundară (care trebuie să fie confirmată prin viza de flotant) este necesară atunci când se stă cu chirie în alt oraș. Conform OUG 97/2005, art 30, Reședința este acolo unde persoana fizică declară că are locuința secundară, alta decât cea de domiciliu. Conform OUG 97/2005, cine locuiește mai mult de 15 de zile la o adresă diferită față de cea din domiciliu, poate iniția procedurile pentru obținerea vizei de flotant care poate fi valabilă maximum 1 an.

Legea plafonării prețului la energie electrică stabilește necesitatea ca un client să aleagă între locul de consum la domiciliu și la reședință. Dar, în primul rând acesta trebuie să îndeplinească fromalitățile legale privind această reședința.

Astfel, indicarea unui loc de consum ca fiind reședință, conform legii presupune să locuiești acolo cel puțin 15 zile / an.
În același timp putem să observăm multiplele situații existente în România:
– Client care a vândut o casă la care nu s-a realizat un nou contract pe numele noului proprietar, iar el locuiește într-o altă casă
– Client care a încheiat un contract cu furnizorul de energie electrică pentru părinții săi, pentru a-I achita facturile având în vedere pensia mica a acestora
– Client care a încheiat un contract cu furnizorul de energie electrică pentru copii săi care sunt studenți si nu au venituri
– etc.

Asociația Energia Inteligentă mai avertizează că “în toate aceste cazuri, oamenii care locuiesc efectiv în aceste locuințe, dacă se încadrează în condițiile de consum, vor avea de achitat facturi cu 60-90% mai mari doar datorită modului în care a fost scrisă acestă lege sau vor alerga să facă contracte prin care să modifice contractele existente, pe numele copiilor, părințiilor etc. și după aceea să aleargă la furnizor cu declarațiile în conformitate cu legea, ceea ce sigur va determina ca oamenii să nu beneficieze de aceste drepturi de la 1 ianuarie 2023.”

Sursa foto: Parlamentul European

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *