Asociația Energia Inteligentă: Noul proiect de modificare a legii plafonării va aduce prețuri mai mari cu minim 15% pentru IMM-uri și pentru ceilalți consumatori industriali o dublare a prețurilor la energie electrică

Noul proiect de modificare a legii plafonarii va aduce prețuri mai mari la consumatorii non casnici de tip IMM cu minim 15%, iar pentru ceilalți consumatori industriali care nu sunt IMM cel puțin o dublare a prețurilor la energie electrică, arată calculele Asociației Energia Inteligentă. În actualul context asociația anunță că a înaintat guvernului un Plan de Măsuri de Urgență Energetică aplicat gazelor naturale pentru perioada septembrie 2022 – aprilie 2025, care a mai fost trimis și anul trecut.

“Vom asista la o creștere a discrepanței între cerere și oferta, având în vedere că vor fi furnizori care vor achita în unele luni impozit pe un profit suplimentar inexistent în realitate (o parte din energia care se vinde este achiziționată în alte luni decât luna curentă, aspect neluat în considerare de formulă propusă, ceea ce face că prin formulă să se impoziteze de fapt venitul realizat și nu profitul”, spune Dumitru Chisăliță, președintele asociației.

Exemplu: Un furnizor vinde 1000 kWh cu 1,5 lei/kWh, iar în luna respective el cumpără doar 500 kWh cu 1,4 lei/kWh, restul de 500 kWh fiind cumpărați în altă luna cu 1,3 lei/kWh. Asta inseamana că el are un profit de =1000*1.5 – 500*1.4-500*1.3= 100 lei, dar va plăti conform proiectului de lege un impozit suplimentar de 80% * (1000*1.5-500*1.4) = 600 lei, adică tot profitul lui și în plus mai aduce de acasă 500 lei).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

“Traderii de energie se vor opri din tranzacții, lichiditatea se va prăbuși, România va fi dependentă de importurile spot, adică cea mai scumpă energie, prețurile vor exploda din nou și peste 6 luni ne vom uită din nou mirați la ce ni se întâmplă. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie limitate profiturile exagerate, inclusiv prin metode de impozitare progresivă, care să aibă ca scop scăderea prețurilor la consumatorul final”, completează Chisăliță. Acesta menționează că a retransmis Guvernului o scrisoare deschisă cu Planul de Măsuri de Urgență Energetică, același Plan care a fost înaintat anul trecut Guvernului anul trecut, în august.

“Avănd în vedere tendințele menținerii creșterii prețului la gaze naturale și energie electrică cel puțin până în primăvara 2023, considerăm că se impune ca primă măsură, intervenția urgentă a Guvernului prin măsuri care vor face preţurile la gaze, energie termică, lemne de foc și electricitate să fie mai accesibile pe termen scurt, astfel încât toți consumatorii și toate familiile să poată face faţă acestei situaţii”, se arată în scrisoare.

Asociația Energia Inteligentă înaintează Guvernului unui Plan de Măsuri de Urgență Energetică aplicat gazelor naturale pentru perioada septembrie 2022 – aprilie 2025 (același Plan care a fost propus și în august 2021).

Ce presupune acesta?

1. Diminuarea Fiscalității în energie

Autoritățile trebuie să înceapă cu reconsiderarea sistemului fiscal din energie. Ani la rând fiscalitatea în energie a fost în creștere, inelasticitatea din energie favorizând colectarea sigură și consistentă de bani la bugetul de stat. Această metodă a funcționat atâta timp cât energia era produsă preponderent în România, în sisteme construite înainte de 1989,  amortizate, cu costuri mici de producție când taxele și accizele aveau loc suficient astfel încât, încărcarea la nivel de preț să nu fie foarte mare la nivelul consumatorului final. Astăzi, România a devenit dependentă de importuri, are nevoie de dezvoltări masive de capacități de producție și astfel acest sistem fiscal trebuie obligatoriu adaptat pentru a diminua presiunea prețurilor mari asupra consumatorilor. Este adevărat această abordare va determina, obligativitatea reducerii costurilor publice (celebrele reforme administrative și de personal etc. pe care nu vrea nimeni să și le asume) și va aduce creșteri semnificative ale nivelului de impozitare al cetățenilor (un alt subiect tabu). Un alt element important al acestor construcții duplicitare în energie a fost taxa de cogenerare, în fapt un mecanism de subvenționare a consumatorilor de energie termică, de către toți consumatorii de energie electrică din România.

2. Măsuri urgente de reducere a prețului energiei

Aceste măsuri au ca scop readucerea prețurilor la un nivel corect bazat pe costuri și pe profituri decente în piață prin modificarea legii gazelor și a energiei:

1. Reglementarea pentru 12 luni a marjei de profit lunare la nivelul furnizorilor, traderilor și producătorilor de energie, va reduce prețurile de achiziți și vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare cât și pentru contractele noi încheiate.
2. Eliminarea pentru 12 luni a TVA și a accizelor va reduce prețurile de vânzare gaze naturale, atât pentru contractele în derulare cât și pentru contractele noi încheiate.
3. Suspendarea Gas Release Program și regândirea acestuia sub forma unor Best Practice, obligatorii a fi realizate la nivelul fiecărui producător pentru a crește lichiditatea pieței românești, va elimina un fals deficit de gaze în piață și va contribui la reducerea prețurilor de achiziție
4. Controale la furnizori pentru a preveni și depista măsurile abuzive din piață pe care unii dintre aceștia îl practică în raport cu consumatorii

3. Măsuri pentru reducerea sărăciei energetice și protejarea consumatorilor vulnerabili

În momentul de față se impune să se modifice Legea Consumatorului vulnerabil astfel încât prin această lege să fie ajutați toți consumatorii casnici și non casnici.

De asemenea, se impun modificări la Legea Consumatorului Vulnerabil pentru atingerea unui deziderat important – reducerea sărăciei energetice:

• extinderea aplicabilității legii de la ”stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie” la ”măsuri de diminuare a sărăciei energetice și de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie ;
• stabilirea unor indicatori ai sărăciei energetice și impunerea prin lege a țintelor de diminuare a sărăciei energetice;
• numirea unei entități responsabile cu diminuarea sărăciei energetice (în opinia Asociației aceasta ar trebui să fie Ministerul Energiei, minister numit responsabil cu elaborarea si ducerea la îndeplinire a Strategiei Energetice, strategie care trebuie să trateze și sărăcia energetică);
• introducerea categoriei de consumator vulnerabil din considerente de lipsă de informare;
• măsurile non-financiare propuse de AEI de diminuare a sărăciei energetice:

1. a) asigurarea unor canale adecvate de informare, la nivel national si local;
2. b) facilități de acces și conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale;
3. c) aranjamente speciale de plată pentru clienții vulnerabili care nu pot achita factura, precum: eșalonarea plății în perioadele cu consum ridicat, termene de grație, nivelarea anuală a facturilor etc.;
4. d) evitarea deconectării consumatorului vulnerabil în perioadele cu consum ridicat;
5. e) măsuri destinate creșterii performanței energetice de tipul reabilitării termice a locuinței, respectiv de eficientizare a consumului, subsumate obiectivelor PNAEE de creștere a eficienței energetice în sectorul rezidențial.
6. f) abonamentul la gaze și energie, ca modalitate de acoperire a costurilor fixe și aplatizare a costurilor cu energia în perioada de iarnă
7. g) impozitarea diferențiată a locuințelor pe clase energetice
8. i) măsuri pentru implicarea furnizorilor de energie în activități de reducere a sărăciei energetice

4. Măsuri urgente de asigurare a funcționării pieței de energie

Depășirea momentelor critice privind facturile din această iarnă la energie trebuie să fie urmată de realizarea în regim de urgență, a unor acțiuni care să asigure reluarea funcționării normale a pieței de energie.

1. Impunerea, unui nou model de impozitare progresist al profiturilor furnizorilor/producătorilor, dar cu scopul unic de a reduce nivelul prețului și nu de a colecta bani la bugetul de stat
2. Obligativitatea indicării marjei comerciale practicate de furnizori în contracte și pe facturi,
3. Aplicarea modelului pentru aplatizarea vârfurilor de cost din perioadele de iarnă cu transferul costurilor în perioada cu minim de cost (perioada caldă). Rezervării de capacitate pe sistemele de distribuție concomitent cu introducerea tarifării binome în scopul aplatizării curbei de cost pentru consumatori pe perioada unui an și reducerea impactului facturilor asupra bugetului consumatorului în perioadele reci;
4. Obligativitatea realizării de către ANRE, Operatorii Bursieri de rapoarte saptamanale și lunare, publicate până cel mai tarziu a 3 zi din săptămâna următoare și a 5 zi din luna următoare privind preturile medii săptămânale/lunare pentru diversele tipuri de produse din energie.
5. Măsuri de stimulare a reducerii pierderilor de energie și creșterii eficienței energetice la operatori și consumatori
6. Separarea activității de trading de cea de furnizare, sub aspectul acționariatului, contabilității și managementului,
7. Măsuri sistemice pe termen lung de reducere a prețului energiei și asigurare a funcționării pieței

Dacă primele seturi de măsuri propuse au ca scop stabilizarea și asigurarea funcționării societății românești, ele trebuie urmate de un Plan de acțiuni pe termen lung privind prevenirea apariției înor situații similare în viitor:

1. Master Planul creșterii capacităților de producție, stocare, transport și distribuție a energie
2. Pregătirea consumatorilor pentru o piață liberalizată, prin programe de diseminare pentru consumatori
3. Restructurarea instituțiilor care trebuie să asigure funcționalitatea piețeiei libere – ANPC, Consiliul Concurenței, ANRE –  prin ample măsuri de depolitizare, profesionalizare și eficientizare
4. Înființarea unei Entități pentru Soluționarea Alternativă a Litigiilor, entitate care să medieze conflictele comerciale dintre consumatori și furnizori, în condițiile în care nici una dintre entitățile existente nu are această posibilitate în prezent
5. Realizarea unei strategii de diminuare a sărăciei energetice și protejarea a consumatorilor vulnerabili
6. Definirea unui Nou Model Energetic în concordanță cu cerințele prezente și viitoare care să asigure necesarul energetic românesc în următorii 50 de ani în concordanță cu constrângerile sociale, de mediu etc. România trebuie să accepte că sistemul românesc energetic nu mai face față tuturor cerințelor prezente și viitoare, este dependent de sursele de import, și trebuie să creioneze urgent strategii clare și realiste de Securitate Energetică și de definire a unui Nou Model Energetic Național, în contextul evoluțiilor viitoare.

6. Măsuri pentru cazuri de nefuncționare a pieței și cazuri de urgență energetică

Când ne confruntăm cu creșteri repetate de 20 – 30% a prețului la nivel de câteva zile, nu mai putem vorbi de o piață liberă pe deplin funcțională. O piață disfuncțională a energiei, cu un dezechilibru mare între cerere și ofertă, impune o altă abordare, care trebuie legiferată. Este important să se stabilească când se aplică astfel de măsuri și mai ales să se prevină ca aceste măsuri să fie utilizate în scop populist.

Introducerea unor acțiuni de reglementare a pieței pentru o perioadă determinată (gaze, energie electrica) se poate realiza conform Legii 21/1996 cu toate modificările ulterioare, care prevede la Art. 4 (3) În împrejurări excepţionale, precum: situaţii de criză, dezechilibru major între cerere şi ofertă şi disfuncţionalitate evidentă a pieţei, Guvernul poate dispune măsuri cu caracter temporar pentru combaterea creşterii excesive a preţurilor sau chiar blocarea acestora.

Asemenea măsuri pot fi adoptate prin hotărâre pentru o perioadă de 6
luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât
timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri.

Astfel, considerăm că în baza alin 3, art 4 din Legea 21/1996 este necesară modificarea legii 123/2012 în care să se prevadă că la dezechilibre majore preconizate între cerere și ofertă, se vor aplica următoarele măsuri:

1. „Cap la pret final” pentru fiecare furnizor, cu plafonarea profitului furnizorului/producatorului și mecanism de recuperare costuri,
2. Suspendarea temporară a exporturilor,
3. Introducerea coșului de import astfel încât cantitățile de energie (gaze și energie electrică) importate să fie distribuite în mod unitar la nivelul tuturor consumatorilor
4. Plafonarea pe termen scurt a prețului producătorilor pentru energia/gazele nevândute
5. Măsuri de acoperire a cererii de gaze, energie electrică etc. în iarna următoare: Definirea conceptului de Societate de Securitate Energetică Strategică, cu scopul de achiziționare de gaze/energie electrică pentru acoperirea eventualelor crize energetice,

Atunci când ne îndreptăm către o lipsă acută a gazelor și a energiei electrice, considerăm că se impune activarea art 24 si art 176 din legea energiei si a gazelor pentru derularea de urgență a unui plan de măsuri (În cazul unor situații neașteptate de criză pe piața de energie/gaze și în cazul în care este amenințată siguranța fizică ori securitatea persoanelor, a aparatelor sau a instalațiilor ori integritatea sistemului, operatorul de transport și de sistem propune ANRE și ministerului de resort adoptarea unor măsuri de siguranță) care să cuprindă:

1. Măsuri de acoperire a cererii de gaze, energie electrică etc. în iarna următoare: activarea imediată a societăților de Securitate Energetică Strategică (care trebuie definite și operaționalizate), pentru a achiziționa/depozita gaze care ar putea preveni o criză energetică,
2. Realizarea unor depozite strategice de înmagazinare a gazelor naturale.
3. Realizarea unui plan de măsuri de diminuare a livrării gazelor naturale/energie electrică către anumiți consumatori industriali, ori de câte ori există situații de deficit masiv și metode de compensare a pierderilor înregistrate de aceștia;
4. Realizarea unui plan de măsuri de diminuare a livrării gazelor naturale/energiei electrice către anumiți consumatori non casnici neindustriali, ori de câte ori există situații de deficit masiv, prin reducerea activității/trecerea în online (școli, grădinițe, sedii administrative, birouri);
5. Raționalizarea gazelor extrase din depozitele de înmagazinare, în situații previzibile de deficit masiv, cu compensarea pierderilor înregistrate de cei care sunt prejudiciați de lipsa de acces la propriile gaze din depozite.
6. Introducerea de urgență a:

1. Contractelor de rezervare de capacitate discontinue;
2. Contractelor intreruptibile de livrare a gazelor și energiei electrice;
3. Racordări noi condiționate de existența unei surse alternative de energiei (sisteme duale de alimentare) pentru anumite categorii de consumatori.

Aceste masuri trebuie implementate si atent supravegheate pentru a veni în sprijinul consumatorilor.

În situații extreme România trebuie să fie capabilă să intervină și să se meargă până la preluarea unor companii din energie care vor fi în incapabilitatea de  a funcționa urmare a lipsei lichidităților sau din alte considerente și care pot bloca