Asociația Energia Inteligentă: Statul va încasa 2,7 miliarde de euro în 2022, din creșterea facturilor la gaz. Este o creștere a impozitelor și taxelor

Statul a fost beneficiarul principal al creșterii facturilor la gaz, arată o analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă. Dacă anul trecut, autoritățile au încasat jumătate de milliard de euro din facturile mai mari, în acest an statul urmează să încaseze 2,7 miliarde de euro, afirmă asociația, care susține că acest lucru echivalează cu o creștere a impozitelor și taxelor.

„Confirmarea scenariului că de creșterea prețului la gaze și energie statul nu a fost dezinteresat, este declarația autorităților că «Impozitul progresiv este considerat în continuare o opțiune». Asta după ce toată lumea se jura că în anul 2022 nu va crește nici o taxă. Da, dar aceasta era valabil atâta timp cât mecanismul creșterii prețului la energie aducea bani la bugetul de stat. Astăzi când sistemul facturilor mari la energie, sistem făcător de bani pentru stat se prăbușește, este nevoie de o altă metodă a se lua bani de la români”, arată asociația.

Potrivit acesteia, modificarea legislației în iunie 2020, prin introducerea obligației pentru furnizorii de gaze să nu vândă toate gazele, a creat o falsă cerere a gazelor mai mare decât oferta. Astfel, susține AEI, a fost demarat în luna octombrie 2020 procesul de creștere a prețului gazelor naturale în România.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„Este important să vedem statisticile care arată că în anul 2020 când prețurile în Europa scădeau în România acestea creșteau. În a doua parte a anului 2021 când deja prețurile la gaze în România erau pe trend de creștere de 6 luni au început să crească prețul și în Europa, motiv ideal pentru autorități de a găsi din nou un vinovat – «creșterea prețurilor pe plan mondial»”, susține asociația.

Potrivit AEI, al doilea moment în care acțiunile autoritățile au „tras” prețul în sus a fost chiar prin legea plafonării, atunci când au impus un preț de referință de 370 lei/MWh, preț mai mare de 2,4 ori mai mare decât prețul anului trecut și de 1,8 ori mai mare decât prețul din septembrie 2021.

Dacă înaintea stabilirii acestui preț de referință de către stat oferta de preț la consumatorul casnic era de 220 lei/MWh, după „permisiunea” dată de stat furnizorilor de a se vinde gazele cu 370 lei/MWh, ofertele de preț a ajuns astăzi la 640 lei/MWh, atrage atenția asociația.

AEI a estimat, folosind date publice existente privind piața gazelor naturale și a componentelor de cost, care sunt destinatarii banilor încasați de la consumatori pentru gazele consumate în ultimii 3 ani.

„Statul suprataxează încă din anul 2013 orice creștere de preț ale producătorilor de gaze (nu şi ale celor de energie electrică sau furnizorilor). Suprataxarea veniturile suplimentare obţinute din creşterea preţurilor producătorilor de gaze naturale care depăşesc anumite limite sunt prevazute de OUG 7/2013. În momentul de faţă preţurile producătorilor de gaze care depăşesc 85 lei/MWh, iau calea în proporţie de 85% către bugetul de stat! Asta după ce se aplică pentru aceleași gaze, impozitarea normală, redevență, acciză, tarife de licențiere, tarife de autorizare etc. Astfel, apreciem că statul a fost beneficiarul principal al creșterii facturilor la gaz, acesta a încasat în anul 2021, jumătate de milliard de euro, iar în anul 2022 urmează să încaseze 2,7 miliarde de euro. Această sumă echivalează cu creșterea impozitelor și taxelor pentru români în medie cu 150 euro/an/cetățean”, conchide Asociația Energia Inteligentă.