Sursa foto: ANIS Romania
Al doilea pachet de măsuri fiscale al Guvernului, în forma discutată acum, riscă să lovească direct în industria IT, unul dintre cei mai mari contributori la buget ( circa 7% din PIB) și motor de modernizare a economiei, atrage atenția Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Astfel, ANIS subliniază căi sunt trei puncte importante care vor afecta industria IT din România:
- IMCA (impozitul pe cifra de afaceri). în loc să fie eliminat, așa cum s-a discutat până ieri, acum se păstrează. Taxă cu venituri minime la buget, dar cu efecte majore asupra companiilor mari, exportatoare, care deja susțin bugetul.
- Deductibilitatea cheltuielilor cu afiliați. Plafonarea propusă nu rezolvă nimic, dar penalizează companiile conforme. Rezultatul: scade atractivitatea României pentru investiții și competitivitatea la export.
- Start-up-uri inovatoare. Se blochează mecanisme critice de finanțare (împrumuturi CLA, conversii flexibile). Prevederea practic taie accesul la capital, alungă investitorii și împinge fondatorii să plece în ecosisteme care favorizează inovația, din afară. În loc să susținem inovația și exportul de tehnologie, riscăm să le pierdem – și odată cu ele și valoarea adăugată pe care ar trebui să o construim aici.
ANIS împreună cu organizații ale ecosistemului de start-up-uri a propus amendarea acestui articol si speram ca observațiile să fie preluate în forma finală. De asemenea, am adus argumente și am propus soluții pentru fiecare dintre punctele aflate în discuție, în colaborare cu asociațiile și ale comunității de afaceri, mai arată reprezentanții industriei.
‘Pentru industria de IT din România este important ca Guvernul să înțeleagă că orice restricții și prevederi care nu sunt aliniate cu cele internaționale ne afectează competitivitatea pe piața globală. Am atras atenția de multe ori că pierdem startup-urile inovatoare în stadii incipiente de dezvoltare, pentru că aleg să meargă în țări care favorizează dezvoltarea lor accelerată, prin mijloace moderne de finanțare. Ne mândrim cu unicorni, cu fondatori de origine română, dar ce folos dacă aduc valoare adăugată și plătesc taxe în alte jurisdicții. La fel, ne plângem că nu avem mai multă inovație în România, dar nu prioritizăm industriile cu valoare adăugată mare, cum este cea de IT, care deja este un contributor major la buget. În același timp, dacă se păstrează IMCA (impozitul pe cifra de afaceri, n.r.) și simultan sunt plafonate deducerile de cheltuieli în relație cu entități afiliate, care furnizează companiilor locale patente, know-how, tehnologie, nu facem decât să lovim în competitivitatea companiilor de IT’, a afirmat președintele ANIS, Edward Crețescu, într-un comunicat de presă citat de Agerpres.
ANIS, în consultare cu organizații din ecosistemul de start-up-uri, a propus grupurilor parlamentare amendarea acestui proiect.
‘Singura veste bună din pachet părea să fie eliminarea IMCA, după ce a devenit clar că veniturile bugetare suplimentare sunt extrem de mici, în timp ce impactul negativ asupra companiilor mari, românești și internaționale, este semnificativ. Păstrarea acestei taxe ar lovi în egală măsură companiile românești mari, cât și companiile internaționale care asigură locuri de muncă în România, ambele categorii fiind deja contributori majori la bugetul de stat. Considerăm că această taxă trebuie eliminată definitiv’, notează asociația de profil.
Potrivit sursei citate, în ceea ce privește start-up- urilor, prevederile propuse vor avea un impact negativ asupra ecosistemului local de tehnologie și inovație, prin crearea unor bariere artificiale în finanțarea acestor afaceri, dar și a companiilor inovatoare în etapa critică a dezvoltării lor.
‘Împrumuturile de tip CLA reprezintă un pilon esențial în finanțarea companiilor aflate la început de drum, oferind flexibilitatea necesară pentru atragerea de capital în lipsa altor structuri juridice avansate. Prevederi precum conversia impusă și interdicția de a restitui împrumuturi către acționari, asociați sau afiliați cât timp activul net este sub jumătate din capitalul social riscă să elimine instrumente critice pentru dezvoltarea startup-urilor. În egală măsură, acestea transmit un semnal negativ investitorilor privați, descurajând capitalul de risc și predictibilitatea investițiilor. În forma propusă, investitorii ar fi obligați să își convertească împrumuturile în condiții complet diferite de cele agreate contractual, fără a respecta mecanismele de protecție negociate prin contract. În lipsa unor garanții de stabilitate și securitate juridică, apetitul investitorilor pentru finanțarea companiilor românești va scădea, cu efect direct asupra capacității acestora de a crește și de a concura internațional’, notează ANIS.
Specialiștii din cadrul organizației profesionale consideră că limitarea finanțărilor prin mecanisme de protecție negociate contractual ar descuraja implicarea fondurilor de investiții și business angels în susținerea ecosistemului local, într-un context în care legislația românească nu oferă mecanisme moderne utilizate în alte state, precum clase multiple de acțiuni.
De asemenea, modificarea regimului aplicabil deducerilor de cheltuieli exclusiv în relațiile cu entități afilitate este problematică în lipsa unui fundament economic sau juridic solid, și fără claritate în raport cu aplicarea efectivă.
‘Normele existente în cadrul legislativ actual (prețuri de transfer, raportări DAC6, impozitul minim global) aliniate la standardele europene și OCDE, oferă instrumentele necesare pentru prevenirea abuzurilor. Ceea ce este esențial este o administrație fiscală modernizată – digitalizată și eficientă – capabilă să le aplice consecvent și echitabil, fără a penaliza în bloc companiile conforme. Introducerea unui plafon pentru deductibilitate ar crea o sancțiune arbitrară și disproporționată și ar discrimina contribuabilii în funcție de structura grupului, încălcând principiile neutralității fiscale, proporționalității și legalității. În plus, impactul asupra marilor contribuabili – care reprezintă un segment esențial pentru veniturile bugetare și investițiile străine directe – ar putea fi semnificativ negativ. O astfel de abordare reduce atractivitatea mediului de afaceri, introduce impredictibilitate fiscală și contravine obiectivelor unei economii deschise, competitive și orientate spre creștere sustenabilă’, se menționează în comunicat.
ANIS este asociația reprezentativă a industriei de IT din România, ce are peste 150 de companii-membre.
