Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a cerut să nu mai desființeze posturile vacante așa cum cerea ordonanța austerității/ ASF are deja mai mulți șefi decât permite legea/ Guvernul mai scutește și alte instituții de austeritatea promisă anul trecut

asf, autoritatea de supraveghere financiara Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Guvernul României a adoptat în ședința de joi o ordonanță de urgență prin care a mai multe instituții publice au primit scutiri de aplicarea ordonanței austerității, adoptată în toamna anului trecut.

Astfel, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a cerut printr-o notă de fundamentare publicată miercuri pe site-ul ministerului Finanțelor și semnată inclusiv de președintele ASF, Alexandru Petrescu, să fie scutită de la aplicarea articolului XVII din lege, cel referitor la desființarea posturilor vacante.

“Art. XVII. – (1) Posturile vacante din statele de funcţii aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia celor din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale şi subdiviziunilor acestora, se desfiinţează.”, scrie legea 296/ 2023.

În nota de fundamentare, se menționează următoarele

“La momentul de față, la nivelul Autorității de Supraveghere Financiară sunt 66 funcții de conducere reprezentând aproximativ 12% raportându- ne la numărul total de 545 posturi aprobate. Precizăm că în luna noiembrie ca un prim pas în implementarea prevederilor Legii 296/2023 au fost desființate 52 de posturi (total posturile vacante la acel moment) dintre care 48 funcții de execuție și 4 funcții de conducere. Legea nr. 296/2023, instituie printre altele, restricții în ceea ce privește posturile vacante sau structurile organizatorice de la nivelul operatorilor economici cu capital deţinut majoritar/integral de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale similar sistemului autorităților administrației publice.”

Pe de altă, tot legea austerității spune la articolul 391 că numărul total al funcțiilor de conducere într-o instituție sau autoritate publică trebuie să fie de maximum 8% din numărul total al posturilor, iar ASF are acum 12%.

În același, timp alte instituții au primit dreptul de a fi exceptate aproape în totalitate de legea austerității. Li se vor aplica doar articolele care privesc acordarea de vouchere de vacanță de 1.600 de lei doar angajaților care au salarii lunare nete de până la 8.000 de lei, cele privind limitarea sporurilor la cel 15% din salariul lunar brut, dar nu mai mult de 1.500 de lei, și cele referitoare la telefoanele de serviciu, care nu pot costa mai mult de 500 de lei, iar abonamentele pot fi de cel mult 35 de lei pe lună, și la consumul de carburanți al mașinilor deținute de instituțiile respective.

Ordonanța adoptată joi 9 mai 2024 prevede următoarele:

1. La articolul LXXVI, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(3) Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Administraţia Prezidenţială, Autoritatea Electorală Permanentă, Consiliul Economic şi Social, Consiliul Legislativ, nu aplică prevederile din capitolul III – Măsuri de disciplină economico-financiară, cu excepţia art. XXIV, XXVI şi XXVI, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară nu aplică prevederile art. XVII din secțiunea 1 a Capitolului III – Măsuri de disciplină economico-financiară.

Legea austerității, sau prima reformă reală a sistemului bugetar, după cum spune premierul Marcel Ciolacu a fost adoptată la finele lui octombrie, și unele dintre măsurile de reorganizare avea termen de aplicare 31 decembrie 2023.

La mijlocul lui decembrie 2023, într-o vineri seara, guvernul a amânat prin ordonanță de urgență austeritatea pentru bugetari după alegeri.  Ordonanţa de urgență 115/2023, a amânat cu jumătate de an reorganizarea instituţiilor publice, adică măsura despre care guvernul PSD-PNL a spus că va aduce cele mai mari economii bugetare, potrivit G4Media. Amânarea până după alegerile europarlamentare a reorganizării bugetarilor înseamnă că mediul privat este singurul afectat serios de măsurile de austeritate: creșteri de taxe, instituirea de noi impozite și eliminarea unor facilități fiscale.

În toamna anului 2023, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor Marcel Boloș recunoșteau o gaură de 20 de miliarde de lei la buget și anunțat măsuri de austeritate atât pentru mediul privat, cât și pentru bugetari. La acel moment, Ciolacu (PSD) și Boloș (PNL) anunțau că, pe lângă taxele și impozitele noi impuse firmelor, și bugetarii vor fi părtași la strângerea curelei prin reorganizarea instituțiilor publice.

Una dintre puținele măsuri de austeritate pentru bugetari e prevederea că bugetarii nu vor primi bani în 2024 pentru orele suplimentare, ci zile libere. Există însă și excepții: categoriile de ”speciali” (polițiști, jandarmi, militari, angajații serviciilor secrete) care vor primi bani pentru munca suplimentară, potrivit OUG 115/2023.

Creșterile de taxe, impozite sau eliminarea facilităților fiscale – toate decise printr-o lege din octombrie 2023, au rămas  în vigoare. Pachetul de măsuri fiscale care introduce și majorează taxe a fost adoptat după ce Guvernul Ciolacu și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului.

 

 

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii

  1. Pe de altă, tot legea austerității spune că la articolul 391 că numărul total al funcțiilor…
    Corectați !
    Nimic concret ! Date care să cuantifice renunțarea la măsurile luate in octombrie 2023 , cum afectează bugetul , etc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *