Avertismentele consilierului prezidențial Cosmin Marinescu: ”Să fim sinceri, creșterea economică este antrenată prioritar de revenirea consumului / România face notă discordantă față de țările din regiune, care acumulează excedente comerciale”

Mihai Roman sept. 5, 2021 0 comentarii
Cosmin Marinescu

Cosmin Marinescu, consilier prezidențial pentru economie, avertizează într-o analiză că în 2021 creșterea economică e provocată mai ales de revenirea consumului, iar investițiile majore sunt cele realizate de stat. El arată că e normală creșterea puternică a consumului după ce anul trecut a fost marcat de restricții severe, dar atenționează că importurile sunt în creștere rapidă.

Consilierul prezidențial evidențiază evoluția diferită a României față de țările din regiune. În timp ce acestea înregistrează excedente comerciale, cu efect benefic asupra producției interne, România își adâncește deficitul comercial într-un an cu creștere economică majoră.

– Dacă ne uităm pe harta europeană a creșterii economice, avansul de 13% din trimestrul 2 al anului curent plasează România între țările cu performanțe bune, în raport cu scăderea economică aferentă contextului de lockdown din 2020. Astfel, România reușește să revină la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Calculele arată că PIB în Q1, respectiv Q2 2021, a crescut cu 2,2%, respectiv 1,7%, față de Q1 și Q2 2019, pentru a lua ca reper anul de dinaintea pandemiei.

– Dacă ne raportăm însă la 2020, creșterea economică pe semestrul I al anului curent este de 6,5%. În aceste condiții, pentru materializarea prognozei actuale de 7% creștere economică în 2021, dinamica economiei pe semestrul 2 ar trebui să accelereze cu circa 7,2%. De aici probabil și unele opinii că rezultatele din Q2 2021 ar fi sub așteptări.

– Trebuie să fim sinceri în privința economiei și să acceptăm realitatea că, în anul post-pandemie, creșterea economică este antrenată prioritar de revenirea consumului. Nu trebuie neglijată această evoluție previzibilă, când consumul a revenit rapid și în forță. De altfel, în vremuri de normalitate, consumul este indicator al prosperității și al nivelului de trai. Nu este greșit să revenim din pandemie pe baza consumului, însă trebuie văzut unde se duce acest consum și dacă antrenează producția națională în mod sustenabil.

– În privința evoluțiilor macro pe partea de utilizare a PIB, avansul consistent al consumului atrage adâncirea deficitului comercial și a deficitului de cont curent.

– Astfel, așa cum am mai arătat, în ciuda creșterii economice dar mai bine spus și datorită factorilor acesteia, dezechilibrele externe se adâncesc mult peste nivelurile pre-pandemie. Deficitul de cont curent arată că în continuare consumăm mai mult decât producem.

– Problema cu aceste deficite externe este că România face notă discordantă față de țările din regiune, care acumulează în această perioadă excedente comerciale. Sunt evoluții contrastante care trebuie să ne dea de gândit în privința competitivității noastre externe. Ameliorarea acesteia necesită măsuri eficiente de promovare a exporturilor și o strategie inteligentă de atragere a investițiilor productive.

– Pe de altă parte, investițiile cunosc un reviriment remarcabil în comparație cu anii premergători crizei, poate cu excepția anului 2019, atunci când formarea brută de capital fix „explica” 2,7 puncte procentuale din creșterea economică anuală de 4,1%.

– Începând cu anul curent, investițiile din economie sunt estimate cu un ritm de creștere superior celui al consumului, evoluție promițătoare pentru schimbarea modelului de creștere în anii următori. Însă, avansul estimat al investițiilor se bazează preponderent pe sectorul bugetar (+22%) și în mai mică măsură pe investițiile private (+5,8% în termeni reali).

– Sunt evidente prioritățile în materie de investiții publice, iar implementarea eficientă a PNRR poate aduce un boom în această privință. În prezent, prin proiectul de rectificare bugetară, cheltuielile totale pentru investiții cresc la 68,5 miliarde lei, alocări distribuite echilibrat între fondurile europene (33,8 miliarde lei) și cele naționale (34,7 miliarde lei). Pe viitor, însă, balanța trebuie să încline hotărâtor în favoarea fondurilor europene.

– Dacă ne întrebăm unde se duce creșterea economică, trebuie respinse de la bun început unele interpretări speculative, care pretind, de exemplu, că „degeaba avem creștere economică dacă aceasta nu se vede în buzunarele oamenilor”. În general, în anii de ieșire din crize, economia se recuperează iar creșterea economică nu poate fi la fel de incluzivă precum în perioadele de normalitate în dinamica economică.

– Cu toate acestea, pot fi menționate evoluțiile pozitive așteptate, cum ar fi reducerea ratei șomajului sub 5%, creșterea numărului mediu de salariați cu peste 100 de mii de persoane, dar și creșterea câștigului salarial mediu cu circa 7%, ceea ce lasă loc unei creșteri salariale reale de aproape 3%, așa cum rezultă din estimările recente ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

– Tocmai de aceea, în cazul României este esențială demararea reformelor structurale, care să genereze sustenabilitate în planul creșterii economice și în finanțele publice. Succesul implementării PNRR este un factor esențial pentru schimbarea de paradigmă.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *