Sursa foto: Pexels
Analiză a ENERGY MAG, preluată de Rador Radio România:
Țările din regiunea balcanică, în afară de România, care prezintă indicatori similari Greciei, au cunoscut în ultimii ani propria lor revoluție „verde”, dar sunt încă departe de a fi considerate niște piețe saturate.
Cifrele vorbesc de la sine, după cum reiese din datele prezentate la recenta conferință Renewables Balkans (renbalkans) desfășurată la București, iar aceste cifre evidențiază marile oportunități care există pentru companiile energetice grecești dacă își vor stabili obiectivele adecvate, dacă vor evita greșelile și, mai ales, dacă se vor grăbi.
În Bulgaria, cea mai dezvoltată dintre cele șapte țări, capacitatea instalată din surse regenerabile a ajuns anul trecut la 5,2 GW, egală cu 40% din cea a Greciei, care se ridică în prezent la 12GW. În Croația capacitatea este de 3,6 GW, în Serbia de 3,1GW, după care urmează Albania cu 2,5GW, Bosnia cu 2,1 GW și pe ultimele locuri, Muntenegru și Macedonia de Nord cu 0,8 GW fiecare.
Cu mult înaintea tuturor acestor state se află România, una dintre economiile cu cea mai rapidă dezvoltare din Europa, cu o rată medie de creștere estimată la 3,3% pentru perioada 2022-2026. În zona surselor regenerabile de energie, piața românească este acum foarte asemănătoare cu cea greacească, având o capacitate instalată de 11,2 GW și fiind o piață matură de ani de zile, cu prezența unor companii cunoscute, cum ar fi compania italiană Enel, care a fost achiziționată de PPC.
Marjele de profit pe piața verde din România rămân ridicate și se situează în jurul a 20%, pe baza datelor prezentate la conferință. Nu întâmplător veniturile sectorului resurselor regenerabile (SRE) au crescut cu 69% anul trecut, iar piața energiei verzi a ajuns la 9,6 miliarde de euro, favorizată, bineînțeles, de creșterea prețurilor la nivel internațional.
Cât de mare este oportunitatea? Însumând capacitatea instalată a tuturor celor opt țări de mai sus, împreună cu România, această piață verde nu depășește 29,3 GW, dintre care 67% este energie hidroelectrică, 18,8% eoliană, 13,2% fotovoltaică, 1% biocombustibili și 0,03% geotermală. O comparație cu Grecia este suficientă pentru a înțelege unde se situează țările vecine și care sunt perspectivele lor. Astăzi, puterea instalată din surse regenerabile în Grecia este de 12 GW, iar proiectele care urmează să fie conectate la sistemul energetic ajung la 16 GW, ceea ce înseamnă în total 28 GW. Adică puterea instalată astăzi în cele opt țări mai sus menționate este egală cu cea a Greciei plus proiectele ce urmează a fi conectate.
Și ce fac grupurile energetice grecești în această privință? Adevărul este că în afară de PPC, celelalte grupuri nu au făcut marea mișcare. Adică acea mișcare despre care să se vorbească și care să facă diferența într-o regiune în care oportunitățile nu vor fi acolo tot timpul așteptând companiile grecești. Acestea sunt, într-adevăr, prezente pe piețele respective, le ”scanează”, au identificat ținte, discută despre finanțare, dar știrile mari despre investiții lipsesc, deși singura cale pe care o au de urmat este expansiunea în străinătate, în condițiile în care piața elenă este deja saturată.
Compania Mytilineos a vândut în vară către HELLENiQ Energy Holdings un portofoliu de patru proiecte fotovoltaice, cu o capacitate totală de 211 MW în România. Pentru HELLENiQ Energy, achiziția a marcat intrarea sa pe piața SRE din România. De atunci a mai ajuns la un acord cu un dezvoltator pentru dezvoltarea unui portofoliu de parcuri fotovoltaice de până la 600 MW. În total, grupul are acum proiecte verzi în România cu o capacitate totală de peste 800 MW. Obiectivul grupului elen este ca operațiunile din străinătate să contribuie la inițiativa pentru energia verde, cu cel puțin 1 GW până în 2025 și cu mai mult de 2 GW în 2030. De asemenea, grupul grecesc a intrat pe piața SRE din Cipru.
PPC domină piața din România nu doar datorită tranzacției de 1,2 miliarde de euro încheiată cu Enel, ci și datorită achiziționării a unor proiecte de energie fotovoltaică cu o capacitate de 210 MW de la Mytilineos, precum și a unor proiecte de energie eoliană cu o capacitate de 84 MW de la grupul rusesc Lukoil.
Și TERNA Energy a anunțat mai demult că intenționează să se extindă pe piețele din România și Albania, cu scopul de a dezvolta unități SRE cu o capacitate de 1GW până în 2030. Grupul grecesc este deja activ în Polonia și Bulgaria cu un portofoliu de proiecte cu o capacitate totală de peste 130 MW. Concret, în Bulgaria intenționează o creștere a capacității instalate la 300 MW, de la aproximativ 30 MW în prezent. Compania intenționează să realizeze investiții și în România, dezvoltând unități de 200-300 MW până în 2030. La fel și în Albania, unde compania intenționează ca din capacitatea de 1,6 GW de energie verde ce va fi dezvoltată în următorii 10 ani să implementeze un portofoliu de 100-150 MW.
În sfârșit, în Macedonia de Nord, compania greacă PPC joacă un rol important, contractând împreună cu compania Archirodon dezvoltarea marii hidrocentrale de la Cebren, în timp ce operatorul elen ADMIE tatonează de ceva timp achiziționarea operatorului similiar de transport de energie electrică (MEPSO) din Macedonia de Nord. (Traducerea: Carolina Ciulu)