Banca Centrală a Germaniei avertizează băncile în legătură cu dividendele, în contextul înrăutăţirii perspectivelor economice / Băncile au raportat profituri impresionante şi au anunţat dividende, după mai mult de un deceniu de rezultate slabe

Creditorii din Germania ar trebui să evite să facă promisiuni multianuale acţionarilor, în pofida profiturilor ridicate înregistrate în 2022, deoarece perspectivele economice se înrăutăţesc, a declarat pentru Reuters Joachim Wuermeling, membru al Board-ului Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank).

El se alătură astfel supervizorilor Băncii Centrale Europene care cer băncilor să-şi conserve capitalul – un mesaj ce i-a iritat pe bancheri, care încearcă să-i atragă pe investitori, într-un moment în care scad acţiunile în sectorul bancar.

“Avertismentul nostru fundamental faţă de bănci vizează promisiunile pe termen mediu faţă de investitori privind plata dividendelor”, a explicat Wuermeling, care este şi membru al Consiliului de supervizare al BCE.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Acesta a adăugat: “Dacă eşti obligat prin astfel de promisiuni, chiar dacă mediul economic se schimbă radical, eşti într-o situaţie dificilă”.

Băncile au raportat profituri impresionante şi au anunţat dividende şi răscumpărări de acţiuni, în urma majorării dobânzilor şi a boom-ului tranzacţionării, după mai mult de un deceniu de rezultate slabe.

Grupul bancar italian UniCredit va recompensa anul acesta acţionarii cu 3,75 miliarde de euro şi s-a angajat să menţină acest nivel şi în 2023, sfidând astfel îndrumările venite de la BCE.

În Germania, unde Bundesbank se aşteaptă la recesiune anul viitor, Deutsche Bank vrea să majoreze dividendele viitoare cu 50%, ca parte a planului de a distribui opt miliarde de euro până în 2025, în timp ce Commerzbank ar urma să plătească anul viitor primele dividende din 2020.

Wuermeling a apreciat că băncile din Germania au majorat modest recompensele pentru acţionari şi majoritatea ar trebui să gestioneze prezervarea capitalului de bază, chiar şi după majorarea dividendelor. Însă, oficialul a avertizat că profiturile din acest an nu ar trebui să ducă la “indolenţă”.

“Anul viitor ar putea fi mai dificil, de aceea sfătuim să fie menţinut capitalul în bănci, astfel încât să fie disponibil pentru a compensa orice pierderi. Actuala situaţie, care este încă bună, nu ar trebui să ducă la indolenţă”, a explicat Wuermeling.

El a adăugat că Bundesbank “nu este încântată” de decizia BCE de a amâna implementarea reglementărilor Basel III până în 2025, dar a apreciat că este doar “o deviere temporară” de la standardele convenite pe plan global.

UE intenţionează să finalizeze transpunerea acordurilor internaţionale Basel III în legislaţia UE. Acordurile Basel III au fost încheiate de UE şi de partenerii săi din G20 în cadrul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, cu scopul de a spori rezilienţa băncilor la eventualele şocuri economice.

Basel III cuprinde o serie de măsuri menite să consolideze standardele de reglementare prudenţială, supravegherea băncilor şi gestionarea riscurilor în sectorul bancar ca răspuns la criza financiară mondială din 2007 – 2008.