Sursa foto: Unsplash / Charlotte Venema
Banca Centrală Europeană (BCE) și-a continuat joi ciclul de reducere a costurilor de împrumut, așa cum era de așteptat, prin reducerea dobânzii sale cheie principale cu un sfert de punct, pe măsură ce presiunile inflaționiste din bloc s-au diminuat, transmite agenția Reuters.
Rata de depozit a fost redusă la 3,50%, în timp ce rata de refinanțare și rata de creditare marginală au fost reduse la 3,65% și, respectiv, 3,90%.
Această reducere urmează unei decizii similare din iunie, care a marcat începutul relaxării monetare de către banca centrală din Frankfurt, în timp ce Rezerva Federală a SUA (Fed) este așteptată să înceapă propria relaxare săptămâna viitoare.
Raphaël Dupuy-Salle, de la compania de consultanță Sienna IM, a comentat pentru Reuters despre anunțurile BCE:
- A fost o surpriză reducerea suplimentară a ratei de refinanțare?
În cele din urmă, anunțurile BCE au fost destul de consensuale: ne așteptam ca rata depozitelor pe piața monetară să scadă cu 25 de puncte de bază, și exact asta s-a întâmplat. Rata de refinanțare a fost redusă cu 60 de puncte de bază datorită unui efect tehnic de corectare a „coridorului” care exista între rata de refinanțare și rata depozitelor. Principalul motiv pentru această corecție tehnică este acela de a anticipa mișcările viitoare legate de reducerea bilanțului BCE. În prezent, avem încă un excedent de lichidități foarte substanțial, de 3 000 de miliarde de euro. Din punct de vedere istoric, adevărata rată pe termen scurt a pieței monetare, care este în mod normal inclusă în ratele swap, este Ester, care se bazează pe rata de refinanțare. Aceasta înseamnă că, dacă se retrag lichidități lună de lună, așa cum face în prezent BCE, faimoasa rată overnight, care se bazează pe rata depozitului, va crește spre rata principală de refinanțare. Este clar că atunci când există un coridor de 50 de puncte de bază, traiectoria este relativ largă și acest lucru poate duce la volatilitate în viitor. Aceste măsuri anticipează accelerarea înăspririi cantitative în 2025. Ideea este de a obține un coridor de 15 puncte de bază între cele două rate.
- Unii investitori pariază pe o nouă reducere a ratei în octombrie, urmată de o alta în decembrie. Este acest lucru prea optimist? La ce ne putem aștepta în viitorul apropiat?
Aceasta va fi marea provocare pentru următoarele două ședințe ale BCE. Așteptările privind rata dobânzii în urma discursului lui Christine Lagarde indică o reducere a ratei de 33 de puncte de bază pentru următoarele două reuniuni. BCE nu va face niciodată o astfel de reducere. Aceasta înseamnă că piața este împărțită între una și două reduceri viitoare ale ratelor. Ratele swap de la sfârșitul lunii decembrie indică o reducere așteptată a ratei de 40 de puncte de bază între octombrie și decembrie. Având în vedere discursul lui Christine Lagarde, ne putem imagina că BCE va rămâne prudentă, va sări peste luna octombrie și va reduce din nou ratele abia la sfârșitul lunii decembrie. Acesta este scenariul de bază al Sienna, cu excepția cazului în care cifrele privind inflația din zona euro continuă să scadă în mod satisfăcător, BCE declarând că este „dependentă de date”. BCE va depinde, de asemenea, de ceea ce va face Fed săptămâna viitoare, deoarece așteptările privind ratele băncii centrale americane de acum până la sfârșitul anului sunt foarte ridicate, fiind așteptate patru reduceri ale ratelor, sau 100 de puncte de bază. Dacă Fed începe cu o reducere de 50 de puncte de bază săptămâna viitoare, aceasta va crește probabilitatea ca BCE să poată face ceva în octombrie.
- Este eficientă transmiterea politicii BCE? Unde vedeți rata neutră?
Rata neutră reală în zona euro este de aproximativ 2%. Dacă totul merge bine și conform proiecțiilor BCE, cu o inflație care revine la aproximativ 2% în 2026 și 2,2% în 2025 și cu o creștere care nu intră în recesiune, ci accelerează din nou în 2025 și 2026, ne putem aștepta în mod rezonabil ca rata finală să fie de 2% la sfârșitul anului 2025.
În ceea ce privește eficiența politicii BCE, efectul creșterii ratelor dobânzilor asupra economiei și inflației poate fi observat în acordarea de împrumuturi întreprinderilor și persoanelor fizice, în special în sectorul imobiliar. În ultimii ani, a existat un efect foarte restrictiv asupra creditării. A existat o restrângere reală a acordării de credite. Abia acum acest lucru începe să se relaxeze din nou, deoarece ratele sunt în scădere. Criza creditelor a avut un efect incontestabil asupra inflației.