Sursa foto: Dreamstime
Banca Centrală Europeană urmează să decidă joi dacă va majora dobânda sa cheie până la un nivel record, în ceea ce ar trebui să fie ultimul pas în lupta împotriva inflației, sau dacă va lua o pauză în condițiile în care economia se deteriorează, scrie Reuters.
Banca centrală pentru cele 20 de țări care au moneda euro se confruntă cu o dilemă. Chiar și după nouă majorări consecutive ale ratei dobânzii, prețurile cresc de peste două ori mai mult decât ținta sa de 2% și nu se așteaptă să încetinească la acest nivel timp de încă doi ani.
Însă costurile mai ridicate ale împrumuturilor în mare parte a lumii și starea de rău a economiei chineze își pun amprenta asupra creșterii economice, iar o recesiune în zona euro reprezintă acum o posibilitate clară.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Analiștii și investitorii au înclinat spre o pauză în ceea ce privește majorarea ratelor BCE, până când Reuters a raportat marți că banca centrală ar urma să își majoreze prognoza privind inflația pentru anul viitor la peste 3%, ceea ce a întărit argumentul în favoarea unei majorări.
Factorii de decizie politică au considerat că proiecția din 2024 este crucială pentru a determina dacă inflația, în prezent încă peste 5%, se îndreaptă din nou spre țintă sau riscă să rămână blocată la un nivel mai ridicat pentru prea mult timp.
„Impulsul inflației este pur și simplu prea puternic pentru ca BCE să ia o pauză”, a declarat economistul Danske Bank Piet Haines Christiansen.
Majoritatea economiștilor într-un sondaj Reuters din 5-7 septembrie se așteptau ca BCE să mențină dobânzile la un nivel stabil în această săptămână, dar, odată cu schimbarea de dispoziție, piețele monetare atribuie acum 65% șanse unei majorări, care se așteaptă să fie ultima dintr-un ciclu care a început în iulie 2022.
O majorare de 25 de puncte de bază joi ar duce rata pe care BCE o plătește pentru depozitele bancare la 4,0%, cel mai ridicat nivel de la lansarea monedei euro în 1999.
În urmă cu doar 14 luni, această rată lâncezea la un minim record de minus 0,5%, ceea ce înseamnă că băncile trebuiau să plătească pentru a-și parca banii în siguranță la banca centrală.
Noi previziuni
Susținătorii unei creșteri în această săptămână vor susține probabil că aceasta este necesară deoarece inflația, inclusiv măsurile de bază care elimină componentele volatile, rămâne prea ridicată, iar creșterea recentă a prețurilor la energie amenință o nouă accelerare.
Dar ciclul de înăsprire rapidă – de două ori mai abrupt decât cel prevăzut în mod normal de propriile teste de stres ale BCE pentru sectorul bancar – și-a lăsat deja amprenta asupra economiei zonei euro.
În condițiile în care sectorul manufacturier, care de obicei are nevoie de mai mult capital pentru a funcționa, suferă deja din cauza costurilor mai mari ale împrumuturilor, creditarea companiilor și a gospodăriilor a căzut în prăpastie.
Serviciile au început, de asemenea, să se confrunte cu dificultăți, după un scurt boom post-pandemic în turism.
Cea mai mare economie din zona euro, Germania, suportă cea mai mare parte a crizei industriale și se îndreaptă spre recesiune, potrivit mai multor previziuni.
Joi, se așteaptă, de asemenea, ca BCE să își reducă proiecțiile de creștere pentru acest an și anul viitor, ceea ce îi determină pe unii economiști să susțină că ar trebui să se abțină de la creșterea ratelor în această lună.
„În timp ce inflația de bază arată doar semne timide de relaxare, perspectivele de creștere s-au întunecat rapid, ceea ce implică o nevoie mai mică de înăsprire”, a declarat economistul Dirk Schumacher de la Natixis.
Odată ce majorările de rate se vor încheia, este probabil ca BCE să înceapă o dezbatere cu privire la absorbția unei cantități mai mari de numerar pe care a pompat-o în sistemul bancar prin diverse scheme de stimulare în ultimul deceniu, deși nu era așteptată nicio decizie în acest sens în această săptămână.