Sursa foto: europarl.eu
Banca Centrală Europeană (BCE) ar urma să anunţe joi o reducere a dispozitivului de susţinere a economiei, în pofida propagării variantei Omicron, chiar dacă în paralel este gata să reacţioneze la creşterea inflaţiei, aşa cum a făcut miercuri şi Fed-ul american, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.
Instituţia monetară condusă de Christine Lagarde trebuie să ia o decizie cu privire la eliminarea, undeva după luna martie 2022, a achiziţiilor de active demarate pentru a contracara efectele pandemiei, în cadrul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP), dotat cu o anvelopă de 1.850 de miliarde de euro. Graţie acestui program, lansat în 2020, BCE cumpără în fiecare lună obligaţiuni private şi publice în valoare de aproximativ 70 de miliarde de euro, pentru a ajuta economia şi pieţele financiare să îşi revină după şocul Covid-19.
Miza este cea a unei tranziţii line astfel încât să nu fie provocat un şoc pe piaţă după retragerea acestui instrument major şi să fie evitate presiunile asupra condiţiilor de finanţare în economie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Consiliul guvernatorilor “va alege mai degrabă o reducere progresivă a ritmului lunar al achiziţiilor spre un volum cuprins între 40 şi 60 de miliarde de euro, începând din al doilea trimestru al anului următor”, prognozează Konstantin Veit, manager de portofoliu la Pimco.
Acest subiect va genera, însă, dispute aprinse în interiorul BCE, unde “vulturii” ar dori o diminuare mai accelerată a politicii monetare relaxate în timp ce “porumbeii” sunt în favoarea menţinerii unui sprijin monetar consistent având în vedere revenirea incertitudinilor, începând cu impactul potenţial al variantei Omicron.
Preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann, pentru care aceasta va fi ultima reuniune a Consiliului guvernatorilor BCE la care va participa, nu încetează să atragă atenţia asupra riscului ca BCE să devină principalul creditor al statelor din zona euro.
“Principala speranţă a BCE este posibilitatea ca liderii europeni să ajungă la un acord cu privire la o reformă a regulilor bugetare, undeva în luna martie, care ar face creşterea economică din zona euro mai puţin dependentă de politica monetară”, susţine Frederik Ducrozet, analist la Pictet Wealth Management.
În consecinţă, observatorii susţin că un anunţ precis de la BCE cu privire la achiziţionarea de obligaţiuni va veni abia în luna februarie a anului următor. Comunicatul de presă referitor la deciziile adoptate la reuniunea de joi ar putea să includă chiar şi “posibilitatea reluării achiziţiilor PEPP în 2022 dacă pandemia se va agrava”, susţine Frederik Ducrozet.
În plus, spre deosebire de Rezerva Federală americană, BCE nu ar urma să vorbească de momentul în care ar putea decide următoarea majorare a dobânzilor, chiar dacă inflaţia în zona euro a atins un nivel record de 4,9% în luna noiembrie.
O majorare a costului creditului în 2022 rămâne foarte puţin probabilă, a declarat în repetate rânduri Christine Lagarde, care este convinsă că actualul puseu inflaţionist este unul temporar şi se va diminua anul viitor, chiar dacă BCE urmăreşte cu atenţie riscul unei spirale salarii-preţuri.