Sursa foto: Ilona Andrei
Banca Națională a României se așteaptă ca rata anuală a inflației să coboare la finele anului curent și în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior. Potrivit noilor estimări, rata anuală a inflației IPC ar urma să înregistreze 4% în decembrie 2024, 3,4 % în decembrie 2025 și 3,2% în luna iunie 2026 (orizontul proiecției), după cum arată raportul BNR asupra inflației din august.
Noua traiectorie proiectată a ratei anuale a inflației IPC se poziționează pe un palier mai redus comparativ cu cea din ultimul Raport, fiind inferioară cu 0,9 puncte procentuale în decembrie 2024 și cu 0,2 puncte procentuale în decembrie 2025.
După o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară în urmă cu două zile, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat că BNR nu folosește ideea că ar fi început un ciclu de relaxare a politicii monetare și că această politică rămâne în mare măsură restrictivă. Isărescu a mai spus că traiectoria inflației e în mod evident în jos, dar că datele INS de săptămâna următoare ar putea arăta că inflația trece din nou de 5%. Guvernatorul Băncii Centrale prezintă vineri raportul trimestrial asupra inflației.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În ședința din 7 august, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Tot miercuri, BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2024.
Guvernatorul BNR prezintă vineri Raportul trimestrial asupra inflației.
Documentul poate fi consultat aici: Raport asupra inflatiei august 2024
Principalele declarații ale lui Mugur Isărescu:
- Rata anuală a inflației a reintrat pe un trend descrescător în trimestrul II, după cum am prognozat.
- Avem și o persistență a presiunilor inflaționiste
- La nivelul componentelor exogene, principala contribuție la dezinflație aparține energiei
- Observăm o dezinflație relativ accentuată la alimente, în domeniul serviciilor avem o creștere continuă din martie 2021
- Situație relativ favorabilă a producției agricole la nivel internațional, dar contextul intern oferă anumite semne de îngrijorare.
- Așteptările inflaționiste au reintrat pe o pantă descendentă (este vorba despre așteptări ale operatorilor economici și din partea analiștilor bancari)
- Piața muncii rămâne relativ tensionată, ceea ce împinge inflația în sus. Dinamica anuală a costurilor cu forța de muncă rămâne înaltă
- Avem o dinamică pozitivă a investițiilor în T1 2024, dar în scădere față de trimestrul anterior. A crescut ponderea investitorilor care stau în expectativă. Avem totuși o creștere economică bazată aproape permanent pe investiții în această țară. Sectorul privat își menține pozițiia dominantă, în ultimele patru trimestre creșterea ponderii investițiilor din sectorul privat parcă a stagnat, în ultimele două trimestre a mers ușor îîn jos, creșterea investițiilor pare să fie bazată în mai mare măsură pe sectorul public
- Veșnica problemă a României: Deficitul de cont curent, în legătură și cu deficitul bugetar, este determinat cu precădere de balanța comercială. În continuare pe cinci luni în acest an față de aceeași perioadă din 2023 se observă o accentuare a deficitului balanței comerciale
- În cadrul sectorului de servicii, avem turismul cu deficit major. Nu e dezvoltat turismul. În ciuda faptului că vin mai mulți turiști în România, turismul e puternic negativ. Sectoarele cu surprlus: transporturi, IT și câteva servicii
- Cursul de schimb e în continuare o ancoră, asta a fost politica BNR, o menținem. În ciuda stabilității cursului, care vine în primul rând dintr-un flux încă pozitiv al capitalurilor, prima de risc a României e cea mai mare, mai mare decât cea a Ungariei. Obligațiunile pe termen lung par a fi sub cele ungurești. Mărimea deficitului bugetar trebuie să ne dea de gândit.
Despre deciziile de politică monetară
- Abordarea inflației în patru țări din regiune (Cehia, Polonia, Ungaria, România), inclusiv România, a avut o particularitate: nicio țară nu s-a dus cu dobânzile inițial peste inflație. Noi nu ne-am grăbit nici cu dobândă în sus, pentru că nici inflația nu a explodat așa tare în cazul României, nici nu am coborât cu ea extrem de repede, cum a făcut-o Banca Ungariei, a Poloniei, apoi a Cehiei.
- Am considerat că e mai bine să ținem dobânda sus. Particularitatea noastră: am coborât și noi, pe măsură ce a coborât rata inflației, cu oarecare întârziere, păstrând dobânda mai mult timp, și fără să spunem în niciun comunicat când am coborât dobânda că am relaxat politica monetară. Nu apare termenul acesta. Nu am folosit nici expresia “am început un ciclu de relaxare” a politicii monetară, practic nu e adevărat că ar începe un ciclu, trebuie să te uiți la mai multe lucruri, nu numai la rata nominală, ci și la comparația cu inflația, la rata reală de politică monetară. Cu greu se poate spune că, după ce ai avut dobânzi real negative atât de mari noi, acum avem o politică monetară stimulativă, expansivă, ea rămâne în mare măsură restrictivă.
- “Atenție: Nu folosim ideea că am început un ciclu de relaxare a politicii monetare. Nu folosim acest termen pentru că avem dobânzi real pozitive față de trecut”.
Prognozele
Declarațiile lui Mugur Isărescu:
- Avem perspective moderat mai favorabile privind creșterea economică a UE efectiv în 2024
- Față de prognoza anterioară, rata anuală a inflației e sub cea anterioară
- Nu ne aventurăm în aceasă prognoză să zicem multe despre ce vom face în viitor, rămânem dependenți de ceea ce se întâmplă. Urmează și campania electorală, multe necunoscute
- Legat de perspectiva fiscală, lucrăm cu ce avem în acest moment clar
- Ne așteptăm ca săptămâna viitoare când INS va publica indicele IPC inflația din luna iulie să fie din nou peste 5%. Nu putem să ne plimbăm cu rata de politica monetară în funcție de toate aceste oscilații. Traiectoria inflației e în mod evidet în jos
- Principala contribuție dezinflaționistă este anticipată a proveni din partea evoluției ratei inflației CORE2 ajustat. Politica monetară e suficient de fermă, nu s-a relaxat exagerat, ne-am dus în jos cu rata de politică monetară în funcție de cum a evoluat inflația, să nu rămânem “cocoțați” cu rata de politică monetară sus în perioada de toamnă când probabil va fi mai dificil, probabil vor fi actori perturbatori care ar putea să ne blocheze o decizie de reducerere a ratei de politică monetară. Oricând poate să apară o inversare de mișcări de capital. Avem cu ce să acționăm.
- Noi, la BNR, suntem într-o poziție relativ dificilă când ne definim politica moentară, știm că dacă apăsăm prea tare pe frână și creăm o recesiuine… va scădea foarte semnificativ inflația, însă va scădea și creșterea economică. Să ai recesiune într-o țară care nu reșește să își rezolve problema fiscală, cel puțin până acum, și nu poate să o rezolve în an electoral, să vedem anul următor, nu cred că este combinația cea mai bună.
- Despre riscuri fiscale: “Suntem îngrijorați de componența măsurilor (noi), dar nu le știm, le așteptăm și noi. Noi sprijinim orice pachet care vine în sensul reducerii deficitului fiscal și a unui acord cu UE. E principalul nostru finanțator”.
- Despre păstrarea facilităților fiscale, fără reformă în an electoral: “Ca persoană care am fost în fruntea guvernului, nu prea văd un guvern să ia astfel de măsuri în an electoral, dar renunțarea treptată la facilități cred că e o direcție în care trebuie să se meargă. Înțeleg că guvernul actual așa gândește, să vedem cum va gândi guvernul viitor”.
- Despre majorarea pensiilor: “Să vedem de unde se găsesc resursele. Îi urez succes domnului ministru de Finanțe”
- Despre politica monetară, în contextul unor riscuri: “Nu o să ne apucăm să majorăm rata de politică monetară, dar putem să întărim politica monetară cu alte instrumente”.
- Despre intenția Excutivului de a cere Comisiei Europene ca ținta de deficit de 3% să se întindă pe un termen de 7 ani: “Depinde de ce spune Comisia. CE poate să spună de șapte ani nu vreți să intrați în zona euro, cred că e un argument puternic”