BNR ar putea majora dobânda cu cel mai mare ritm din 2008 până în prezent

BNR Banca Națională a României

Banca Națională a României (BNR) este așteptată marți să crească dobânda de politică monetară, iar aceasta ar putea fi cea mai mare creștere din 2008 până în prezent, de 100 de puncte de bază, estimează economiștii.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României se întâlneşte marţi pentru şedinţa de politică monetară.

Analiștii și economiștii băncilor se așteaptă la o creștere de minim 50 de puncte de bază, chiar de 100 de puncte de bază.

„Va fi o majorare de rată de dobândă de cel puțin 50 de puncte de bază, cu risc de majorare până la 100 bps”, spune Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România.

Și analiștii Erste Bank se așteaptă ca înăsprirea monetară să continue în România, în contextul în care se așteaptă ca inflația este așteptată să ajungă la 11% sau chiar peste acest nivel, potrivit lor.

„Pentru România, ne așteptăm la o creștere de 100 de puncte de bază, ceea ce va permite BNR să continue înăsprirea, în contextul în care următoarea întâlnire (de politică monetară, n.r.) urmează să aibă loc abia în iulie”, arată analiștii Erste Bank.

Și economiștii ING Bank se așteaptă la o creștere cu 100 de puncte de bază a ratei de politică monetară, până la 4,00%.

BNR nu a mai majorat dobânda cheie cu 100 de puncte de bază din februarie 2008, când începea să fie resimțită criza economică din acea perioadă. Atunci, dobânda de politică monetară era de peste 8-9% și a ajuns chiar și peste pragul de 10%, în perioada iunie 2008 – mai 2009.

Potrivit lui Adrian Codîrlașu, România a rămas mult în urma țărilor din Europa Centrală și de Est în privința ratei de dobândă, iar dacă rămâne acest diferențial, va fi impact negativ asupra cursului de schimb.

Acum, dobânda cheie în România este de 3%, iar o majorare de 100 de puncte de bază ar duce dobânda de politică monetară la 4%.

„[Dobânda cheie din România] va fi în continuare cea mai mică rată cheie din regiunea CEE4. În alegerea creștere (economică, n.r.) versus inflație, BNR pare să se încline în continuare spre prima”, spun și analiștii ING Bank, conduși de Valentin Tătaru, economist-șef pentru România.

„Din nou, vedem o probabilitate relativ mică, dar deloc neglijabilă (să zicem 15%) ca BNR să extindă coridorul simetric în jurul ratei cheie de la 100 la 125 de puncte de bază, ceea ce ar putea susține o eventuală majorare mai mică a ratei cheie. În esență, puține s-au schimbat pentru BNR de la întâlnirea din aprilie, deoarece persistă același context inconfortabil de creștere mai lentă și inflație mai mare. În cele din urmă, o creștere a ratei cheie de 100 pb nu va însemna neapărat o nouă poziție politică, dar va menține, în linii mari, decalajul față de colegii din CEE3. Situația neobișnuită în care România are cel mai stabil curs de schimb și cea mai mică dobândă cheie, în timp ce înregistrează și deficite duble semnificative, ar putea continua și după acest an”, mai spun analiștii ING.

Economistul Bogdan Glăvan spune că de asemenea că BNR va crește marți din nou rata dobânzii, însă el susține că „este foarte târziu”.

„Anul acesta BNR a subvenționat mai abitir creditarea, adică îndatorarea și excesul de cheltuieli. De ce? Rata dobânzii la credite a fost sub rata inflației, din ce în ce mai mult sub rata inflației. Deci, nu doar rata dobânzii la depozite a fost negativă (de mult timp), dar și rata dobânzii la credite. BNR a subvenționat creditarea din 2021. Dacă ne uităm acum la bănci vedem oferte de credite ipotecare cu 4% și de credite de consum cu 6,5%, în timp ce rata inflației a depășit 10%. BNR a dus o politică greșită, care a mărit inflația fiindcă, repet, în loc să tempereze creșterea cantității de bani, a injectat mai mulți în economie și a încurajat firmele și cetățenii să se îndatoreze și să cheltuiască mai mult. Când economia crește și prețurile cresc nu ai nici un motiv să deschizi robinetul cu bani, ci să-l închizi. Nu ai motiv să penalizezi economisirea și să încurajezi creditarea, ci invers. Asta se întâmplă la nivel global, nu doar în România. Dar dacă tu stimulezi creditarea când inflația sare de orice țintă, înseamnă că nu vrei să o aduci jos. Pentru a tempera inflația ar fi trebuit să nu mai subvenționezi creditarea, să reduci apetitul pentru îndatorare și pentru cheltuială. Marți BNR va mări din nou rata dobânzii dar este foarte târziu. Asta demonstrează că inflația este o politică intenționată, statul este principalul beneficiar”, spune Bogdan Glăvan.

Spre comparație, săptămâna trecută, Banca Centrală a Poloniei a majorat dobânda de referinţă cu 75 de puncte de bază, până la 5,25%. Este cel mai ridicat nivel al dobânzii din noiembrie 2008 şi a opta majorare a dobânzii din tot atâtea luni. Cu toate acestea, creșterea a fost mai mică decât estimau economiştii, în pofida accelerării inflaţiei, un semn că s-ar putea apropia de final înăsprirea politicii monetare.

Tot săptămâna trecută, Banca Centrală a Cehiei a majorat rata dobânzii mai mult decât estimau economiştii, în urma accelerării inflaţiei şi a înăspririi pieţei forţei de muncă. Comitetul de politică monetară de la Banca Centrală a Poloniei a majorat dobânda de referinţă cu 75 de puncte de bază, până la 5,75%, în timp ce economiştii se aşteptau la o creştere cu 50 de puncte de bază. Este cel mai ridicat nivel al dobânzii din 1999.

În Ungaria, Banca Naţională a majorat dobânda de referinţă la 5,4% de la 4,4%.

Săptămâna trecută, și Rezerva Federală (FED) din Statele Unite a majorat rata dobânzii de referință cu jumătate de punct procentual, în conformitate cu așteptările pieței. Aceasta este cea mai mare creștere din 2000 până în prezent și este un răspuns la presiunile inflaționiste în creștere.

Totodată, Banca Angliei (BoE) a majorat ratele dobânzilor la 1%, cel mai mare nivel din 2009, pentru a contracara inflația care se îndreaptă acum peste pragul 10%, chiar dacă instituția a avertizat că Marea Britanie riscă să intre în recesiune.

Ce înseamnă o majorare de dobândă

Analiștii se așteaptă ca instituția să continue majoreze dobânda cheie în acest an, pe fondul inflației care a ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu.

Băncile comerciale sunt așteptate să majoreze și ele dobânzile, în linie cu BNR, pentru a descuraja creditarea și a pune frână consumului pe credit și, așadar, inflației.

De altfel, dobânzile la credite au urmat în acest an trendul dobânzii-cheie. ROBOR la 3 luni, folosit drept dobândă reper pentru creditele vechi, a stagnat luni, înaintea ședinței BNR, la 5,20%. La începutul anului ROBOR se situa ușor peste nivelul de 3%, la 3,01 – 3,02%.

Inflație de două cifre

În România, rata inflației a trecut în martie de pragul de 10%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). România nu a mai avut de 18 ani, adică din anul 2004, o inflație cu două cifre. Cele mai mari scumpiri față de anul trecut au fost la gaze (46%), cartofi (36%) și combustibili (34%).

Banca Națională a României se aștepta la o inflație de două cifre abia din al doilea trimestru al acestui an, în contextul în care expirau măsurile de sprijin pentru facturi. Cu toate acestea, scumpirile au fost mai accentuate, astfel că rata inflației a trecut de pragul de două cifre încă din luna martie.

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, a declarat luna trecută pentru Economedia că inflația de două cifre în luna martie, peste prognozele Băncii Naționale, se datorează transferului rapid în celelalte prețuri ale prețurilor la energie, însă mare parte din scumpiri sunt în urmă.  Întrebat când vom vedea un vârf al inflației, reprezentantul BNR a precizat că „în semestrul acesta, pe la mijlocul anului”.

 

Sursa foto: bnr.ro

Comentarii

  1. “Solutia Salvatoare”. Trebuie sa facem pe Dracu/64 ca sa trecem la euro si astfel sa capatam imunitate la o parte din Specula.

    A invatat si UE lectia cu Grecia, nu cred ca o mai repeta.

  2. BNR iară nenorocește si aduce in prag de suicid o parte a populației care nu face altceva gresit in afară de faptul ca joaca dupa regulile BNR.
    Toți romanii, dupa criza cu imprumuturile in diverse monezi straine, au fost încurajați respectiv forțați de politica BNR sa faca imprumuturi raportate la ROBOR.
    Azi aceasta regula BNR ii nenorocește pur si simplu, pt ca BNR nu a reglementat si trecerea lor la IRCC, creând categorii diferite de romani, putand lovi in unii si proteja pe alții, nu cumva sa loveasca in acelasi timp in toți, sa fie strazile pline de furioși. Cei tepuiti de reglementarile BNR prin creditare cu moneda straina, cei tepuiti cu creditare ROBOR si vom mai vedea . . azi par protejați cei cu IRCC.
    Nu e tarziu nici azi, ca pt viitor sa fie reglementata trecerea de la ROBOR la IRCC, dar BNR nu are grija saracilor ci doar a celor care se vor îmbogății pe seama lor.
    Spor la suicid, mulțumim BNR!

  3. Euro …nu pot controla și tipării ei cât pot fura! BNR va rămâne alte decenii locul perfect pentru servicii si colaboratorii ei…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.