Sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu crede că s-a ajuns la un maxim al ratelor bancare în această perioadă, atât pentru cei cu Robor, cât și pentru cei cu IRCC. El a declarat la Radio România Actualități că “cei cu Robor, ei probabil chiar au trecut de maximum, pentru că ați văzut, Roborul a trecut în cursul anului trecut de 8%, acum este cumva stabilizat în jurul valorii de 7,5 – variaţiile probabil vor fi mici în jurul acestei valori, deci ei au trecut din nivelul maxim al ratelor. Cei cu IRCC, IRCC este un indicator care are cumva un decalaj de şase luni, în consecință, va rămâne, chiar va crește ușor față de nivelul actual în trimestrul al doilea, dar dacă scenariul nostru se va adeveri, în partea a doua a anului va intra și el pe o ușoară scădere, deci suntem cumva la un maximum al acestor rate în acestă perioadă.”
Marți, 10 ianuarie, BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, de la 6,75%. Analiștii bancari se așteptau ca banca centrală să nu majoreze dobânda cheie, aflată la 6,75%, sau să realizeze o creștere „timidă” de 25 de puncte de bază, la 7%.
Și un raport publicat tot marți de BNR arată că “rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023”.
Lucru subliniat și de purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, la postul public de radio: “Mare parte a creșterilor de prețuri sunt în urmă. Ce avem acum sunt creșteri marginale. Mare parte a creșterilor, repet, sunt în urmă. Dar să nu facem această confuzie. În momentul în care avem o scădere a inflației, înseamnă că avem creșteri mici de prețuri, nu avem o scădere a prețurilor. Nu e neapărat o veste rea în sine să avem un indicator al inflației pe plus. De altfel, dacă avem vreo două procente de inflație sau două procente și jumătate, este o creștere sănătoasă a prețurilor, pentru că există așa ceva. Dar încă suntem relativ departe de acest scenariu, ne apropiem de el în cursul acestui an, important este însă altceva, să întoarcem această traiectorie de evoluție a inflației, care era în creștere, într-o traiectorie descrescătoare. Acesta este obiectivul anului 2023 și este pe deplin realizabil.”
În ceea ce privește o posibilă depreciere a leului, Dan Suciu a spus că aceasta este dependentă de piață: “Cursul leului depinde foarte mult de intrările de valută din țară și de capacitatea economiei de a susţine o anumită valoare a monedei. Nu suntem îngrijorați în acest moment de o depreciere semnificativă a costului. Dimpotrivă, în ultimele perioade vedem chiar o întărire a monedei naționale, datorată în special intrărilor de valută pe care le-am avut în această perioadă.”
De asemenea, Dan Suciu a spus că nu pune problema unei recesiuni pentru economia României în acesta, ci va fi o creștere mai moderată.