Bosch deschide la Dresda o fabrică de plăcuțe semiconductoare bazată pe inteligență artificială, după o investiție record de un miliard de euro / Lucruri suprinzătoare despre microcipuri

Grupul german Bosch a anunțat că va deschide la Dresda o fabrică de plăcuțe semiconductoare, complet conectată, controlată de inteligența artificială, în urma unei investiții de aproximativ un miliard de euro, cea mai mare investiție unică din istoria companiei. Primele cipuri vor ieși de pe linia de producție în luna iulie, iar după finalizarea unității vor lucra aici un număr de 700 de persoane.

Fabrica din Dresda va fi dotată cu echipamente de înaltă automatizare, complet conectate și procese integrate, combinate cu inteligența artificială (IA), care vor face din aceasta o fabrică inteligentă și un pionier în materie de Industrie 4.0.

Unitatea de înaltă tehnologie a fost inaugurată oficial pe 7 iunie 2021, în prezența virtuală a Cancelarului Federal Dr. Angela Merkel, a vicepreședintelui Comisiei Europene, Margrethe Vestager, și a ministrului-președinte al landului Saxonia, Michael Kretschmer.

Analize Economedia

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

„Tehnologia de ultimă generație prezentată la noua fabrica de plăcuțe semiconductoare din Dresda este un exemplu excelent al ceea ce actorii europeni publici și privați pot obține atunci când își unesc eforturile. Semiconductorii vor contribui la dezvoltarea unor industrii precum transportul, producția, energia verde și asistența medicală – unde Europa excelează. Acest lucru va contribui la consolidarea competitivității Europei ca leagăn pentru inovații de ultimă generație”, a spus Margrethe Vestager, vicepreședinte al Comisiei Europene.

„Pentru Bosch, semiconductorii reprezintă o tehnologie de bază și este important din punct de vedere strategic să îi dezvoltăm și să îi fabricăm noi înșine. La Dresda, cu ajutorul inteligenței artificiale, vom duce producția de semiconductori la un nivel superior”, a declarat dr. Volkmar Denner, președintele consiliului de administrație al Robert Bosch GmbH. „Aceasta este prima noastră fabrică AIoT: complet conectată, bazată pe date și cu auto-optimizare chiar de la început.” Bosch investește aproximativ un miliard de euro în această unitate de înaltă tehnologie. Aceasta este cea mai mare investiție unică din istoria de peste 130 de ani a companiei. Producția la Dresda va începe din luna iulie, cu șase luni mai devreme decât era planificat. Din acel moment, semiconductorii fabricați în noua fabrică vor fi montați pe sculele electrice Bosch. Pentru clienții din industria auto, producția de cipuri va începe în septembrie, prin urmare cu trei luni mai devreme decât era planificat. Noua fabrică va fi o parte importantă a rețelei de producție de semiconductori. Cu aceasta, Bosch consolidează poziția Germaniei ca locație tehnologică și comercială. „Noua fabrică de plăcuțe semiconductoare este bună pentru Europa, Germania și pentru Saxonia. Direct și indirect, înseamnă multe noi locuri de muncă într-o industrie ce înregistrează o creștere uriașă. Această investiție de un miliard de euro întărește Silicon Saxony și întreaga industrie europeană a semiconductorilor”, a declarat Michael Kretschmer, ministrul-președinte al landului Saxonia. Astăzi lucrează deja 250 de persoane în fabrica de plăcuțe semiconductoare din capitala landului Saxonia, pe o suprafață de 72.000 de metri pătrați. Forța de muncă urmează să crească la aproximativ 700 de angajați după finalizarea lucrărilor de construcție.

Din 1958, Bosch a produs componente pentru semiconductori. Bosch a investit peste 2,5 miliarde de euro doar în fabricile de plăcuțe semiconductoare din Reutlingen și Dresda, de la introducerea tehnologiei de 200 milimetri, în 2010. În plus, au fost investite miliarde de euro în dezvoltarea microelectronicii. Astfel, compania continuă să își urmeze strategia de creștere în materie de dezvoltare și fabricare a semiconductorilor. „Această expertiză este cheia multor soluții de sisteme de înaltă calitate realizate de Bosch”, a spus Denner.

Pionierat în Industria 4.0

Utilaje care gândesc singure, lucrări de întreținere efectuate la 9.000 de kilometri distanță, ochelari cu camere încorporate: fabrica de plăcuțe semiconductoare construită acum la Dresda este una dintre cele mai avansate din lume.

În termeni concreți, aceasta înseamnă că toate datele din fabrica de plăcuțe semiconductoare, de la utilaje, senzori și produse, sunt colectate într-o bază de date centrală. Rezultatul: în fiecare secundă sunt generate date de producție echivalente cu 500 de pagini de text. Într-o singură zi, acest lucru ar fi echivalent cu peste 42 de milioane de pagini. Apoi, aceste date sunt evaluate folosind metode ale inteligenței artificiale. În acest proces, algoritmii de auto-optimizare învață cum să facă predicții pe baza datelor. Astfel, procesele de fabricație și întreținere pot fi analizate în timp real. De exemplu, un algoritm IA poate detecta chiar și cele mai mici anomalii ale produselor. Aceste anomalii sunt vizibile pe suprafața plăcuței semiconductoare sub forma de tipare de eroare specifice cunoscute sub numele de semnături. Cauzele acestora sunt analizate imediat, iar abaterile de la proces sunt corectate fără întârziere, chiar înainte de a putea afecta fiabilitatea produsului.

De asemenea, înseamnă că produsele semiconductoare pot intra rapid în producția de masă, eliminând pentru clienții din domeniul auto nevoia de efectuare a unor teste ce necesită mult timp, care altfel ar fi necesare înainte de lansarea producției. Lucrările de întreținere pot fi, de asemenea, optimizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Algoritmii pot prezice cu exactitate dacă și când o componentă a echipamentului de producție sau un robot necesită întreținere sau reglare. Cu alte cuvinte, o astfel de activitate nu este efectuată conform unui program rigid, ci exact atunci când este nevoie și cu mult înainte de apariția oricărei probleme.

„Geamăn digital”: fabrica și dublura ei

O altă caracteristică remarcabilă a fabricii de plăcuțe semiconductoare este existența în dublu exemplar: în lumea reală și în lumea digitală. Termenul de specialitate pentru acest lucru este „geamăn digital”. În timpul construcției, toate părțile fabricii și toate datele de construcție relevante, referitoare la fabrica în ansamblu au fost înregistrate digital și vizualizate într-un model tridimensional. Geamănul include aproximativ o jumătate de milion de obiecte 3D, inclusiv clădiri și infrastructură, sisteme de alimentare și eliminare, conducte pentru cabluri și sisteme de ventilație, precum și utilaje și linii de fabricație. Astfel, Bosch poate simula atât planurile de optimizare a proceselor, cât și lucrările de renovare, fără a interveni în cadrul operațiunilor aflate în desfășurare. Pentru efectuarea lucrărilor de întreținere din fabrica de la Dresda este folosită, de asemenea, tehnologia de ultimă generație: datorită ochelarilor inteligenți și realității augmentate, lucrările de întreținere pentru echipamente pot fi efectuate chiar și de la distanță. Cu alte cuvinte, lucrările de întreținere de la Dresda pot fi efectuate de un expert de la o companie de inginerie mecanică din Asia, fără a fi nevoie ca acel expert să se deplaseze la Dresda. Datorită unei camere încorporate în ochelarii inteligenți, imaginile sunt transmise în celălalt capăt al lumii, iar expertul de acolo discută apoi în timp real cu angajatul respectiv referitor la procesul de întreținere. Această tehnologie a jucat, de asemenea, un rol esențial pentru punerea în funcțiune a utilajelor, în ciuda restricțiilor de călătorie legate de pandemia de coronavirus.

Semiconductori se găsesc aproape în orice dispozitiv

Semiconductorii se găsesc aproape în orice dispozitiv tehnic, sub formă de microcipuri: în smartphone-uri, televizoare și brățări de fitness. Iar fără semiconductori, autovehiculele nu ar funcționa, nici în prezent, nici în viitor.

În 2016, fiecare autovehicul nou la nivel mondial avea în medie mai mult de nouă cipuri Bosch la bord, în componente precum unitatea de control a airbagurilor, sistemul de frânare și sistemul de asistență la parcare. În 2019, acest număr era deja de peste 17. Cu alte cuvinte, numărul lor aproape s-a dublat în doar câțiva ani.

În anii următori, experții preconizează că va fi înregistrată cea mai puternică creștere în domeniul sistemelor de asistență pentru șofer, sistemelor de infotainment și al electrificării sistemului de propulsie. Prin fabrica de plăcuțe semiconductoare de la Dresda, Bosch răspunde cererii crescute de semiconductori.

„Semiconductorii sunt elementele de bază ale progresului. Componentele electronice echipate cu cipuri produse la Dresda vor face posibile utilizări precum conducerea automatizată și economisirea resurselor, precum și cea mai bună protecție posibilă a ocupanților autovehiculelor”, a declarat Harald Kroeger, membru în consiliul de administrație al Robert Bosch GmbH.

Sondajele confirmă această creștere a cererii: încă din 1998, conform ZVEI, valoarea componentelor de microelectronică dintr-un autovehicul nou era de 120 de euro. Până în 2018, această valoare a crescut la 500 de euro, iar pentru 2023 este preconizată depășirea valorii de 600 de euro.

„Silicon Saxony”: cel mai mare centru de microelectronică din Europa

După ce a comparat locații din întreaga lume, Bosch a ales Dresda, în landul Saxonia, ca locație pentru fabrica sa de plăcuțe semiconductoare. „Silicon Saxony” este cel mai mare centru de microelectronică din Europa și al cincilea ca mărime din lume. Unul din trei cipuri fabricate în Europa este produs aici. Regiunea oferă condiții perfecte pentru aceasta. „Locația și construcția fabricii demonstrează cât de multă încredere au oamenii în Saxonia ca locație de înaltă tehnologie, cu specialiștii săi calificați și cu o rețea de neegalat, care s-a dezvoltat în această zonă de-a lungul deceniilor”, a declarat Michael Kretschmer, ministrul-președinte al landului Saxonia. El a adăugat că infrastructura din Dresda este excelentă: totul este ușor accesibil, iar conexiunile de transport sunt foarte bune. Aceasta include companii din domeniul aprovizionării, serviciilor pentru industria auto și alte domenii, precum și universități și institute de cercetare care oferă expertiză tehnologică. „La Dresda, antreprenoriatul modern colaborează strâns cu excelența academică și politica industrială pe termen lung”, a spus Kroeger. „Prin urmare, pentru Bosch, decizia de a efectua aici, în această regiune, cea mai mare investiție unică din istoria de peste 130 de ani a companiei, a fost una deliberată”.

Fapte, cifre și adevăruri uimitoare despre semiconductori

Piața

• În 2020, vânzările de semiconductori la nivel mondial s-au ridicat la valoarea de 440 de miliarde de dolari (385 de miliarde de euro), cu o creștere de aproximativ 7 procente față de 2019 (sursa: World Semiconductor Trade Statistics [WSTS]). WSTS estimează că piața va crește cu aproximativ 11 procente în 2021, atingând 488 de miliarde de dolari (427 de miliarde de euro).
• În 2020, piața europeană de semiconductori a atins valoarea de 38 de miliarde de dolari (33 de miliarde de euro), cu vânzări de 12,3 miliarde de dolari (10,8 miliarde de euro) fiind realizate în Germania (sursa: ZVEI). ZVEI se așteaptă ca vânzările din întreaga Europă să crească cu 5 procente în 2021, până la aproximativ 40 de miliarde de dolari (35 de miliarde de euro).
• În 2020, semiconductorii pentru aplicațiile din industria automotive au reprezentat 10,6 procente din piața globală de semiconductori. Pe piața de semiconductori EMEA, aceste cipuri au o cotă de piață de 35 procente (sursă: ZVEI, WSTS).
• Din 2009, micro- și nanoelectronica au reprezentat una dintre cele șase tehnologii generice esențiale ale Europei (KET-uri). Comisia Europeană consideră că aceste tehnologii sunt decisive pentru competitivitatea viitoare a Europei.

Producție

• Cipurile semiconductoare sunt fabricate pe discuri circulare din, de ex., siliciu sau carbură de siliciu, cunoscute sub numele de plăcuțe semiconductoare. În funcție de dimensiunea cipului, o plăcuță semiconductoare de opt inch (200 de milimetri) poate produce de la câteva sute până la câteva mii de cipuri. Deși cipurile de siliciu au doar câțiva milimetri pătrați, acestea conțin circuite complexe, uneori având câteva milioane de funcții electronice individuale.
• În timp ce plăcuțele semiconductoare de trei inch (76 de milimetri) reprezentau standardul în anii ’70, majoritatea plăcuțelor semiconductoare produse în prezent au un diametru de 8 inch (200 milimetri) sau de 12 inch (300 milimetri). Plăcuțele semiconductoare mai mari înseamnă fabricarea mai multor cipuri într-un singur ciclu de producție.
• Producția de semiconductori are loc în condițiile unei camere curate de clasă 1. Fiecare picior cub (cca. 28 de litri) de aer ambiant normal conține 100.000 de particule. Spre deosebire, în timpul producției de semiconductori trebuie să nu existe mai mult de o particulă, cu o greutate de jumătate de microgram, în fiecare picior cub de aer. Acesta este aproximativ echivalentul existenței unui singur sâmbure de cireașă în tot Lacul Constance.
• Procesul de transformare a plăcuțelor brute în cipuri semiconductoare este unul complex și poate dura până la câteva luni.
• În 1994, Bosch a dezvoltat „procesul Bosch” pentru producția de senzori MEMS. Pentru acest lucru, dezvoltatorii Jiri Marek, Michael Offenberg și Frank Melzer au primit premiul German Future în 2008.
• Bosch deține peste 1.500 de brevete și cereri de brevet în domeniul semiconductorilor, iar 1.000 dintre acestea vizează tehnologia MEMS.

Utilizarea pentru autovehicule

• La nivel mondial, valoarea medie a dispozitivelor microelectronice per autovehicul va fi crescut de la 138 de dolari (120 de euro), în 1998, la 559 de dolari (489 de euro), în 2018, și la 685 de dolari (600 de euro), până în 2023 (sursă: ZVEI). Conform experților, o mare parte din această creștere se va datora sistemelor de asistență pentru șofer, infotainment și de electrificare a sistemului de propulsie.
• Semiconductorii reprezintă aproximativ 80 de procente din inovațiile noilor autovehicule (sursă: ZVEI). Aceștia pot fi găsiți, de exemplu, în sistemul de propulsie, în cabină și în sistemele de infotainment, asistență pentru șofer și siguranță.
• În timp ce, în 2016, fiecare autovehicul produs la nivel mondial era prevăzut, în medie, cu nouă cipuri Bosch instalate, acest număr a crescut la 17 până în 2019.

Utilizarea pentru produse electronice de consum și divertisment

• Timp de 15 ani, senzorii MEMS ai Bosch au fost utilizați și în produse electronice de consum. Anul 2006 a adus lansarea pe piață a primilor senzori MEMS pentru acest sector. Aceștia au îmbunătățit experiența consolelor de jocuri.
• În 2020, vânzările de smartphone-uri au atins aproape 1,3 de miliarde de unități (sursă: International Data Corporation [IDC]). Mai multe, dispozitivele purtabile – termenul folosit pentru dispozitivele electronice care pot fi purtate pe corp, precum ceasurile inteligente, banderolele pentru fitness și ochelarii VR – devin din ce în ce mai populare. În 2020, vânzările de dispozitive purtabile se apropiau de 445 de milioane de unități (sursă: IDC). Toate aceste dispozitive conțin senzori care evaluează o gamă foarte variată de informații.
• În medie, orice smartphone conține cinci senzori MEMS. Aceștia permit mini-computerelor să recunoască rotirea ecranului, stabilizează fotografiile și facilitează navigarea.

Incredibil, dar adevărat

• Când Bosch a demarat producția de senzori micromecanici, în 1995, lungimea marginii unui senzor de accelerare era de 133 de milimetri. Lungimea marginii celui mai mic senzor MEMS actual din portofoliul Bosch este de 1,56 de milimetri. Acesta este mai mic decât un vârf de ac și reprezintă o miniaturizare a dimensiunii senzorului de 85 de ori în 25 de ani – concomitent cu includerea mai multor funcții. Peste 80 de astfel de cipuri ar încăpea pe o unghie.
• Până în prezent, Bosch a produs peste 15 de miliarde de senzori MEMS la fabrica din Reutlingen, acest număr crescând cu câteva milioane în fiecare zi.
• În medie, semiconductorii Bosch au o grosime de doi milimetri. Dacă cele 15 miliarde de senzori MEMS deja produși de Bosch ar fi înșirați, linia de cipuri ar atinge o lungime de 30.000 de kilometri. Aceasta este aproximativ distanța de la Polul Nord la Polul Sud și înapoi la Ecuator.
• În cazul produselor electronice de consum, senzorii MEMS au o înălțime mai mică de un milimetru. Anumite componente din senzori au doar patru micrometri – fiind de 17 ori mai subțiri decât un fir de păr.