BREAKING Comisia Europeană a aprobat modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României. A fost eliminat plafonul de cheltuieli cu pensiile de 9,4% din PIB și a fost inclus capitolul RePowerEU / Șase spitale sau secții noi, tăiate

Comisia Europeană a aprobat marți forma modificată a Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), care acum include și capitolul REPowerEU și care a eliminat plafonul de cheltuieli cu pensiile de 9,4% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceleași modificări au dus la tăierea a șase spitale sau secții noi din PNRR, respectiv a unor granturi de 740 milioane de euro pentru sistemul sanitar, după cum a scris Economedia în exclusivitate AICI.

UPDATE 14.43 Comisia Europeană a transmis că România a modificat 56 de măsuri.

România a solicitat să își transfere partea sa din Rezerva de ajustare la Brexit (BAR) în plan, în conformitate cu Regulamentul REPowerEU. Aceste fonduri, adăugate la alocarea de granturi din partea României în cadrul RRF și REPowerEU (care se ridică la 12,1 miliarde EUR și, respectiv, 1,4 miliarde EUR) și la împrumuturile sale din cadrul RRF (14,9 miliarde EUR), fac ca planul modificat să aibă o valoare de 28,5 miliarde euro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Capitolul REPowerEU include două noi reforme. Una dintre reforme introduce un cadru legal pentru utilizarea proprietăților neproductive sau degradate ale statului pentru producția de energie verde. O altă reformă instituie ghișee unice pentru a oferi servicii de consultanță pentru renovarea eficienței energetice și producția de energie din surse regenerabile pentru prosumatori.

Consiliul va avea acum la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei. Aprobarea de către Consiliu va permite României să primească 288 de milioane euro în cadrul prefinanțării fondurilor REPowerEU.

În cadrul RRF, România a primit până în prezent 9,06 miliarde de euro, 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare în decembrie 2021, reprezentând 13% din alocarea financiară inițială, 1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanțare în ianuarie 2022, reprezentând 13% din alocarea împrumutului, o primă plată de 2,6 miliarde de euro în octombrie 2022 și o a doua plată de 2,76 miliarde de euro în septembrie 2023.

Știrea inițială

Alocarea PNRR este, în prezent, de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 111 investiții.

„Am reașezat obiectivele din Plan pentru a accelera tranziția verde, digitală, asistența medicală, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și protecția socială, transporturile, educația și, nu în ultimul rând, fiscalitatea. Suntem prudenți cu banii statului, dar prompți în accesarea fondurilor europene și dezvoltarea României. Limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii nu se mai regăsește în modificarea aprobată astăzi”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că a fost eliminat plafonul de 9,4%, care ar fi dus la înghețarea punctului de pensie până în 2070.

„Comisia Europeană confirmă oficial că am onorat promisiunea făcută românilor, de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. Odată cu aprobarea modificării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, de astăzi scăpăm definitiv de coșmarul introdus cu cinism în document de USR, care ar fi dus la înghețarea punctului de pensie până în 2070. Tocmai de aceea ne-am bătut să trecem prin Parlament noua lege a pensiilor, validată ca sustenabilă pe termen lung de experții Bancii Mondiale și ai Comisiei Europene, o lege care face dreptate pentru milioane de pensionari. Înlăturăm, în acest fel, inechitățile dintre pensionarii care au contribuit și au muncit la fel și asigurăm garanția că veniturilor pensionarilor vor putea crește și în viitor, corelate în mod legitim cu performanța economică a țării.
Acesta este unul dintre obiectivele mele esențiale în mandatul de premier: creșterea economică a României să ajungă în principal la românii care au cea mai mare nevoie de protejarea nivelului de trai!”, a transmis premierul.

Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.

Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.

Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 mld. euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare. Totodată, în noul Plan nu se va mai regăsi limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii.

La începutul lunii decembrie urmează aprobarea revizuirii Planului Național de Redresare și Reziliență al României în cadrul ECOFIN – Consiliul miniștrilor de finanțe, urmând, ca apoi, să fie emisă o nouă decizie de implementare (CID) de către Consiliul Uniunii Europene.

Exclusiv Economedia: principalele modificări

Economedia a scris în exclusivitate că în cererea de modificare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trimisă la Bruxelles, Guvern a tăiat granturi totale de 740 de milioane de euro pentru spitale existente și noi, infrastructură prespitalicească; se taie cu 270 milioane de euro finanțarea pentru împădurire, se taie finanțări de 95 milioane de euro de la punctele de încărcare de vehicule electrice și 180 de milioane de euro de la pistele pentru biciclete; se reduc cu 400 de milioane de euro împrumuturile planificate pentru infrastructura de gaze din Oltenia. În schimb, unul dintre cele mai importante proiecte adăugate este „Casa pentru eficiența energetică”, prin care Guvernul vrea să finanțeze cu 534 milioane de euro instalarea de panouri fotovoltaice pentru 34.000 de gospodării. Detalii, AICI.

Șase spitale sau secții noi, tăiate din PNRR

Șase spitale sau secții noi ale unor unități medicale pierd finanțarea din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza „riscului ridicat” de nerealizare, potrivit cererii de modificare a PNRR pe care Guvernul a trimis-o la Bruxelles.

Cele șase proiecte sunt, potrivit documentului obținut de Economedia și G4Media, următoarele:

• Construire, dotare si amenajare a Spitalului de Obstetrica Ginecologie Buftea si desfiintare constructii existente (C1-C15), relocarea statiei de oxigen si relocarea gospodariei apa (96 milioane euro)
• Construire Corp nou Departament Sanatatea mamei si copilului Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sf. Apostol Andrei Constanta (142 milioane euro)
• Constructia de sectii de obstretica si ginecologie, neonatologie, chirurgie, pediatrica si pediatrie Arad – unitati noi (95 milioane euro)
• Constructia Spitalului de Urgenta Prof. Dr. Dimitrie Gerota intr-o noua locatie (202 milioane euro)
• Construire Spital Clinic de Pneumoftiziologie si Boli Infectioase Brasov (96 milioane euro)
• Spitalul Juidetean de Urgenta Alba Iulia – Relocarea si modernizarea activitatii sectiei de oncologie si infiintare compartiment cardiologie interventionala (46 milioane euro)

Aceste proiecte ar urma să fie finanțate ori prin împrumuturi BEI, ori prin transferul către Programele din politica de coeziune, se arată în document.

Fondurile din PNRR sunt nerambursabile, în timp ce banii de la BEI sunt sub formă de împrumut ce trebuie returnat.