BREAKING Comisia Europeană vrea o nouă sursă de bani la bugetul UE: o contribuție națională bazată pe profiturile companiilor / CE: „Aceasta nu reprezintă o taxă pentru companii”

Comisia Europeană a prezentat marți o revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 și a propus o nouă sursă de bani la bugetul Uniunii Europene pentru a finanța drumul către neutralitatea climatică, respectiv o contribuție temporară colectată de la statele membre care va fi calculată în funcție de profiturile companiilor. Comisia subliniază însă că „aceasta nu reprezintă o taxă pentru companii”, ci că „va fi o contribuție națională plătită de statele membre pe baza excedentului brut de exploatare pentru sectoarele societăților financiare și nefinanciare”.

Conform Comisiei, resursa proprie propusă astăzi va fi calculată ca fiind 0,5% din baza de calcul teoretică a profitului societăților din UE, un indicator calculat de Eurostat pe baza statisticilor conturilor naționale. Aceasta nouă contribuție ar asigura, începând cu 2024, venituri de aproximativ 16 miliarde euro (prețuri din 2018) pe an, estimează instituția.

Comunicatul integral al Comisiei Europene:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Conform angajamentului asumat în timpul negocierilor privind bugetul UE pe termen lung 2021-2027, Comisia Europeană și-a finalizat astăzi propunerea pentru o nouă generație de resurse proprii. Pachetul de astăzi include o nouă resursă proprie statistică temporară, bazată pe profiturile companiilor. Ca urmare a acordului politic privind pachetul „Fit For 55”, care urmărește să garanteze că politicile UE contribuie la neutralitatea climatică a continentului nostru, Comisia propune, de asemenea, ajustarea propunerilor de resurse proprii bazate pe sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) și pe mecanismul de ajustare la frontiera de carbon (CBAM) față de propunerile inițiale din decembrie 2021.

Propunerea de astăzi completează și actualizează pachetul pentru următoarea generație de resurse proprii la bugetul prezentat încă din decembrie 2021. Atunci au fost propuse trei surse de venituri: una bazată pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii (ETS), una care se bazează pe resursele generate de mecanismul propus de UE de ajustare la frontiera de carbon și una bazată pe cota-parte din profiturile reziduale ale multinaționalelor care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare („primul pilon”). Aceasta este completată în prezent de o resursă proprie statistică legată de sectorul corporativ. Odată intrat în vigoare, acest coș de noi resurse proprii va asigura o finanțare adecvată pe termen lung a bugetului, inclusiv rambursarea NextGenerationEU.

Președintele Comisiei Europene, dna von der Leyen, a declarat: „Propunerea de astăzi completează propunerea noastră de noi resurse proprii stabile pentru finanțarea investițiilor masive din cadrul NextGenerationEU în redresarea și reziliența UE cu patru noi resurse proprii pentru bugetul UE. Statele membre dispun acum de toate elementele necesare pentru a ajunge rapid la un acord și a asigura finanțarea pentru bugetul UE.”

O nouă resursă proprie temporară bazată pe statistici, temporară, bazată pe profiturile companiilor

În 2020, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au convenit de comun acord că ar trebui propusă o resursă proprie legată de sectorul corporatist. Noua resursă proprie statistică bazată pe profiturile companiilor va fi temporară, urmând să fie înlocuită de o posibilă contribuție din partea Business in Europe: Cadru pentru impozitarea veniturilor (BEFIT), odată propusă și aprobată în unanimitate de toate statele membre.

Între timp, resursa proprie propusă astăzi va fi calculată ca fiind 0,5% din baza de calcul teoretică a profitului societăților din UE, un indicator calculat de Eurostat pe baza statisticilor conturilor naționale.

Aceasta nu reprezintă o taxă pentru companii și nici nu crește costurile de conformitate ale companiilor. Va fi o contribuție națională plătită de statele membre pe baza excedentului brut de exploatare pentru sectoarele societăților financiare și nefinanciare, ceea ce ar contribui la echilibrarea coșului de resurse proprii și la diversificarea în continuare a surselor de venituri ale bugetului UE.

Resursa proprie statistică privind profiturile societăților comerciale ar asigura, începând cu 2024, venituri de aproximativ 16 miliarde EUR (prețuri din 2018) pe an.

Ajustarea resursei proprii ETS

Ca urmare a creșterii prețului carbonului la aproximativ 80 de euro pe tona de CO2 în 2022 (de la 55 de euro în 2021), veniturile statelor membre din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) s-au dublat în decurs de doi ani, ajungând la aproape 30 de miliarde de euro în 2022. Se preconizează că prețurile vor rămâne cu mult peste 55 EUR pe tona de CO2 în anii următori. În comparație cu propunerea sa inițială din decembrie 2021, Comisia propune creșterea ratei de apelare pentru resursa proprie bazată pe ETS la 30% din toate veniturile generate de comercializarea certificatelor de emisii ale UE, față de 25% propus inițial. Se preconizează că acest lucru va genera venituri la bugetul UE de aproximativ 7 miliarde EUR (în prețurile din 2018) anual începând cu 2024. Se preconizează că această sumă va crește la aproximativ 19 miliarde EUR pe an începând cu 2028, când veniturile din noul ETS vor intra, de asemenea, în bugetul UE. În același timp, veniturile anuale din ETS alocate statelor membre ar putea depăși 46 de miliarde EUR, depășind astfel cu mult ceea ce se preconiza la momentul depunerii propunerii Fit for 55.

Ajustarea CBAM

Având în vedere pachetul “Fit for 55”, Comisia propune, de asemenea, o ajustare tehnică a cadrului de control al mecanismului de ajustare la frontiera de carbon (CBAM), pentru a alinia propunerea sa inițială privind o resursă proprie la textul adoptat. Se preconizează că această sursă de venituri va genera aproximativ 1,5 miliarde EUR pe an începând cu 2028 pentru bugetul UE.

Etapele următoare

Propunerea de astăzi va contribui la negocierile cu statele membre în cadrul Consiliului privind o nouă generație de resurse proprii ale bugetului.

Discuțiile legislative privind prima propunere din decembrie 2021 au înregistrat progrese limitate. Deși o a doua propunere privind noile resurse proprii trebuia inițial să fie prezentată până în 2024, Comisia a decis să o înainteze mai devreme, astfel încât statele membre să dispună de toate elementele necesare pentru a se angaja în negocieri în cadrul foii de parcurs convenite. Comisia invită Consiliul să accelereze aceste negocieri.

Context

Bugetul UE este finanțat în prezent prin intermediul a patru resurse proprii. Introducerea de noi surse de venituri reprezintă o ambiție de lungă durată pentru factorii de decizie politică din UE, deoarece ar genera următoarele beneficii:

• Reducerea ponderii în bugetul UE a resursei proprii bazate pe venitul național brut (VNB);
• reformarea sistemului de resurse proprii pentru a sprijini prioritățile UE, prin conceperea de noi resurse proprii care să aducă și beneficii suplimentare pe lângă fluxul de venituri fiscale;
• introducerea unor tipuri de resurse proprii mai diversificate și mai rezistente, direct legate de competențele, obiectivele și prioritățile UE.