Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
ANAF va începe de la 1 iulie controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obținerii averilor fiecărei persoane, a anunțat vineri președintele Fiscului, Lucian Heiuș. „Avem peste tot exemple de șmecheri care sfidează cu opulența și luxul pe care îl afișează”, a precizat el.
Șeful ANAF a afirmat că Fiscul a descoperit diferențe de 20 de miliarde de euro între veniturile estimate și veniturile declarate de circa 560.000 de persoane și va verifica, în viitor aceste sume.
El a precizat că inspectorii își vor lua informații din orice loc, inclusiv de pe Facebook.
Principalele declarații:
Începând cu 1 iulie ANAF va începe controale masive pentru verificarea veniturilor persoanelor fizice ca sursă a obținerii averilor fiecărei persoane.
Este o jignire pentru oamenii cinstiți care muncesc greu, uneori de dimineața până seara, să vadă că în jurul lor alții își cumpără case care se învârt după soare, își achiziționează mașini exorbitant de scumpe și nu au lucrat o zi în viața lor și nu au plătit un impozit
Este de asemenea nedrept pentru agenții economici care majoritatea lor își desfășoară business-urile corect, își plătesctaxele și impozitele la timp, iar alți patroni fac evaziune fiscală, folosesc muncă la negru, se îmbogățesc nemeritat și nu plătesc niciun impozit în viața lor.
Trebuie să fim realiști și să înțelegem că aceste mecanisme sunt dăunătaore atât bugetului de stat, dar creează și o mare frustrare în jurul societății românești, creând chiar modele antisociale.
Avem peste tot exemple de șmecheri care sfidează cu opulența și luxul pe care îl afișează, care cheltuie sume de bani exorbitante, sfidând pe omul de rând și care în viața lor nu au plătit niciun impozit, iar când verifici veniturile pe care le au, constați că ele sunt aproape inexistente.
În aceste zone ne vom concentra controalele pe care le începem, să verificăm dacă averile acumulate sunt în concordanță cu veniturile obținute.
Am dat o sarcină direcției generale de control venituri persoane fizice să îmi facă o analiză de risc și am pornit de la 20 de milioane de CNP-uri. Am luat doar 4 ani, 2016, 2017, 2018 și 2019, anul 2020 o să îl finalizăm la sfârșitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârșitul anului. Făcându-se această analiză de risc, am constatat cu stupoare și cu revoltă de-a dreptul că 561.000 de persoane, de CNP-uri, au acumulat, atenție, o diferență între veniturile estimate de noi și veniturile declarate și impozitate de 20 de miliarde de euro.
Am văzut ce bunuri mobile și imobile s-au achiziționat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele în conturile bancare, cu ce sume și-au creditat propriile societăți, cu ce sume și-au majorat capitalurile la societățile pe care le au și ce cheltuieli au putut să angajeze.
Și apoi am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat. Legea spune că dacă există o diferență de 10% dintre venitul estimat și venitul declarat, dar nu mai puțin de 50.000 de lei (să ne înțelegem, este o limită), deja există o neconcordanță la declarare, există un risc în acest domeniu.
Nu se mai poate continua în acest mod. Fiscul din România trebuie să facă ceea ce face Fiscul de oriunde în lume. Trebuie să controlăm și să verificăm veniturile și modul de dobândire la persoanele fizice.
Această direcție funcționeză de vreo 10-11 ani, s-au făcut controale, dar într-un ritm foarte timid. În 10 ani au fost undeva la 630 de decizii de impunere, media pe fiecare decizie de impunere este de undeva de 100.000 de euro, sumă care se impozitează.
Voi direcționa mai mult de jumătate din capacitatea de control la persoane fizice spre acești 561.000 de persoane la care există diferențe cumulate de 20 de miliarde de euro. Nu vom sări nimic. Vom începe de la cel mai mare în jos până la cel mai mic. Vor exista lună de lună cel puțin 70 de echipe de control care vor merge și vor face aceste analize. Am susținerea totală a întregii coaliții, a domnului prim-ministru Nicolae Ciucă. Suntem toți de acord că acesta este glonțul de argint pe care îl poate folosi Fiscul în România împotriva celor care nu înțeleg că trebuie să îți plătească impozitele și taxele, că nu trebuie să mai facă acțiuni care încalcă legea, că nu mai pot să meargă în continuare să fure, să facă evaziune fiscală, să nu achite niciun ban către bugetul de stat, sfidând ceilalți oameni care în marea lor majoritate sunt corecți, onești, își desfășoară business-urile în regulă și își plătesc impozitele și taxele.
M-a speriat această sumă.
Pe zone, unde se găsesc aceste sume. Discutăm de 104,25 miliarde lei. Regiunea Brașov: 11,3 miliarde lei, regiunea București: 29,2 miliarde lei, Cluj: 14,3 miliarde lei, Craiova: 6,3 miliarde lei, Galați: 12,4 miliarde lei, Iași; 12,5 miliarde lei, Ploiești: 9,4 miliarde lei, Timișoara: 8,4 miliarde lei.
Doar 16%, cât este impozitul, dacă luăm de la acești oameni, discutăm de aproape 4 miliarde de euro. Nu mai iau în calcul accesoriile, că poate nu am găsit toate cheltuielile pe care le-au făcut, ca să estimăm cu corectitudine averea pe care au dobândit-o și sursa de finanțare.
Facem această analiză, apar aceste diferențe între ceea ce ai cumpărat, cheltuit. Mergem pe perioada de 5 ani, cât ne permite legea. Pe fiecare an în parte facem diferența între ce estimăm noi că ai ca venit, scădem din ceea ce ai declarat că ai avut ca venit și ai plătit impozite, iar diferența este un venit pe care tu nu ai plătit niciun impozit. Vom calcula 16% impozit și accesoriile respective. Cumulăm pe cei 5 ani de zile și rezultă o sumă totală pe care trebuie să o achiți. Totul se va face cu maximă de discreție. Trebuie să respectăm secretul fiscal și dreptul la viață privată al persoanei. Acea persoană fizică poate să justifice de unde are banii. Stabilim suma totală, se emite o decizie cu baza și cu accesoriile aferente și are o sumă de plată. Aici are două variante: să o achite și se închide, viața merge mai departe. Dacă nu achită, are dreptul să facă contestație. Va fi soluționată de către direcția generală de soluționare a contestațiilor. În cazul în care îi va fi respinsă și contestația, are dreptul să meargă în instanță. Când ajunge în instanță devine public și veți ști că Popescu Gheorghe a fost verificat pentru a se vedea dacă realitatea veniturilor pe care le-a declarat raportat la ceea ce a dobândit este corectă, veți vedea cifre. Dacă și ca urmare a procesului început, ANAF va avea dreptate, vom pune sechestru. Vom pune sechestre asigurătorii încă din timpul procesului pe bunurile pe care le are. Dacă decizia de impunere devine definitivă și nu va achita de bunăvoie, bineînțeles că îi vom vinde activele pe care le deține.
Prescripția generală pentru creanțe bugetare este de 5 ani. Dacă se constată de către alte organe ale statului că acei bani s-au obținut în urma unor infracțiuni, mergem la 10 ani.
Nu m-a interesat numele, m-au interesat niște CNP-uri. Dar, în general, bugetarii depun o declarație de avere. La care ANI verifică în fiecare an. Dar pe de altă parte, nu mă oprește nimeni și suntem clar pregătiți să controlăm pe bunica și pe mătușa care a spus că a donat 500.000 de euro.
Nu vă ascund că am discutat cu ANI și au vreo 200 și ceva de cazuri unde există persoane fizice care declară că ar fi donat sume importante de bani către diverși bugetari.
Eu sper să le dau răgaz și să își plătească ce au de plătit la stat.
Da, voi deranja foarte multă lume. Dar prefer să le spun în față, prin intermediul dumneavoastră: Fiți deranjați, că venim după voi!
Eu sper în primă fază să ajungem la 1.000-1.200 decizii de impunere finalizate pe an. În derulare probabil o să fie 3.000 de inspecții la nivelul unui an, iar anul viitor sper să triplez acest număr, ducând mult mai mulți inspectori în această zonă.
Și astăzi sunt multe situații în care, atunci când facem atragerea răspunderii unei persoane, pe alte spețe, iei informații de peste tot. Inclusiv de pe Facebook poți să afli pe unde a umblat, ce a făcut, să faci niște estimări.
Vă dau un exemplu care s-a câștigat chiar în instanță: o persoană care era condamnată penal și care trebuia să plătească o anumită sumă de bani bineînțeles că își mutase o parte din proprietăți pe numele mamei, mamă care avea un alt nume. Dar uitându-se colegii mei la un moment dat pe Facebook-ul persoanei respective au constatat că îi spunea „la mulți ani, mamă” unei doamne în vârstă care avea alt nume decât avea el. Au verificat oamenii și au constata că persoana respectivă își mutase două apartamente și niște terenuri pe numele mamei, s-a făcut atragerea răspunderii și s-a câștigat în instanță. Iar ifnormația a fost luată de pe Facebook. Este normal să iei informații de peste tot.