BREAKING Legea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat este neconstituțională, au decis în unanimitate judecătorii CCR / Președintele Curții: Legea contravine dreptului fundamental la muncă

CCR, Curtea Constitutionala Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Judecătorii Curții Constituționale au admis, joi, sesizarea de neconsstituționalitate în ceea ce privește Legea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat, potrivit surselor G4Media.ro. Ulterior, președintele CCR, Marian Enache, a anunțat că decizia a fost luată în unanimitate de către judecătorii constituționali, care au considerat că legea contravine dreptului fundamental la muncă.

„Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că dispozițiile articolului 2 până la 11 din legea privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt neconstituționale.

Curtea, în esență, a considerat că dispozițiile criticate referitoare la interdicția cumulului pensiei cu salariul contravin dreptului fundamental la muncă, garantat de Constituție.

În aceste condiții, legea se întoarce în Parlament, pentru a fi pusă de acord cu decizia Curții Consstituționale, în temeiul articolului 147 din COnstituția României”, a anunțat președintele Curții Constituționale, Marian Enache.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat, pe 29 iunie, Curtea Constituţională în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut de Parlament, pe 28 iunie.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: l Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare”, anunţa ÎCCJ.

Între timp,Curtea Constituţională a admis, în luna august, parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Comentarii

  1. Daca ar vorbi CCR si de dreptul fundamental la fericire… Putem gasi multe incalcari flagrante, nu se vrea ! Sper ca EU C. is watching us..

  2. Se observă că tot ce-i afectează pe ei, privilegiații,specialii este neconstituțional, pentru prostime e ok nu le pasă;voi vota partidul care desființează această instituție toxică, numită politic prin externalizarea la nivel european -se vor găsi 9 judecători din cele 26 țări rămase care să preia dosare pentru Romania,la ce venituri sunt acordate ccr -ului actuale( nu merită scris cu majuscule).Va exista un astfel de program /partid-vot prin declarație la notar?

  3. Oare abuz în serviciu şi trafic de influenţă nu s-a facut atunci cand s-a permis pentru unii cumulul salariului cu pensia?
    De ce nu pot toti romanii sa fie cumularzi?
    Numai unii care sunt Supraoamenii sistemului
    Ca la naziști in 2938, 1940!
    😯
    Colaac peste pupăză, ipocriții din CCR au admis azi ca neconstitutional abuzul si traficul de influența la legea de 2 lei a Parlamentului.
    Despre cumul salarsi pensie!😁
    Ce nemernici!
    Enache din Vaslui!

  4. CEDO, în 2012: Nu se încalcă dreptul la muncă și nici dreptul la proprietate
    În 2012, CEDO stabilea în cazul unui militar pensionat anticipat angajat într-o primărie, că interdicția încasării simultane a pensiei și a unui salariu de bugeta nu încalcă dreptul la muncă.
    Ofițerul în rezervă avea o pensie de 2 880 de lei (în 2009) și un salariu de 986 lei, la care se adăuga un spor lunar de 25% din salariul de bază.
    Reclamantul acuza că interdicția a adus atingere dreptului său la muncă şi la plată corespunzătoare, în pofida faptului că, la data cererii sale de pensionare anticipată, preconizase să continue activitatea salariată, conform legislaţiei în vigoare în acea perioadă.
    Concret, CEDO a constatat că:
    Nu s-a încălcat dreptul la muncă.
    Curtea crede că nu se poate considera că reclamantul are de suportat o sarcină individuală excesivă ori că i s-a adus atingere fondului drepturilor sale la pensie ori salariu. Rezultă că acest capăt de cerere este în mod vădit nefondat.
    Curtea consideră că limitările introduse de legislaţia contestată nu trebuie considerate ca „privare de bunuri”, aşa cum pretinde reclamantul, ci mai degrabă ca o ingerinţă în dreptul său la respectarea bunurilor sale.
    Art. 14 nu interzice unui stat membru să trateze unele grupuri diferit pentru a îndrepta „inegalităţile de fapt” dintre acestea deoarece statul contractant beneficiază de o amplă marjă de apreciere când evaluează dacă şi în ce măsură diferenţele în situaţii similare justifică un tratament diferit. De regulă, convenţia lasă statului o amplă marjă de apreciere în domeniul măsurilor economice sau de strategie socială.
    😡😡😡

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *