BREAKING OFICIAL Comisia pentru investiții străine a respins vânzarea E.ON către ungurii de la MVM. Decizia finală, la CSAT

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

MVM este o companie strategică a Ungariei, controlată de guvernul Viktor Orban. Ea a cumpărat în ultimii ani mai multe companii străine prezente pe piața din Ungaria, inclusiv portofoliul local al E.ON în 2022. Companii din grupul MVM au făcut în ultimii ani afaceri cu firma deținută de fratele lui Viktor Orban, Aron Orban, potrivit unei investigații a publicației Telex.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Guvernul României ia în calcul blocarea preluării furnizorului de gaze E.ON de către compania maghiară MVM, spunea anterior ministrul Energiei Sebastian Burduja pentru Financial Times, spunând că oferta este „umflată” comparativ cu valoarea reală a afacerilor E.On și că există suspiciuni din cauza relațiilor companiei ungare de stat cu Rusia”.

MVM spunea atunci că va coopera cu autoritățile române, dar a refuzat să discute detaliile a ceea ce a declarat a fi o tranzacție în curs. MVM a declarat că portofoliul său regional de achiziții de gaze naturale este divers atât în ceea ce privește sursele, rutele, cât și maturitatea.

Gazul rusesc furnizat de compania de stat Gazprom „constituie doar 40% din totalul portofoliului comercial regional”, a declarat compania. Aceasta primește gaz rusesc printr-o conductă care traversează Turcia, ultima rută rămasă către Europa după ce un acord de tranzit între Gazprom și Ucraina s-a încheiat la 1 ianuarie.

Ulterior, Ministerul Energiei a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) în legătură cu tranzacția prin care compania ungară de stat MVM intenționează să cumpere divizia de furnizare gaze și energie electrică a E.ON Energie România.

Ministerul Energiei a transmis că a identificat multiple teme de analiză aprofundată privind impactul posibilei tranzacții asupra securității naționale a României. Unul dintre motive este relația companiei maghiare cu Rusia.

Ministerul Energiei transmitea că principalele motive pentru sesizarea CEISD sunt:

„1. Legături cu Federația Rusă:
MVM Zrt. are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale, prin care Ungaria își menține o dependență ridicată de gazele naturale și tehnologia nucleară din Rusia.
Au fost identificate elemente de “decisive influence, shadow control, influence by economic dependence și effective control”, atât în cadrul MVM Grup cât și a societății prin intermediul căreia se intenționează cumpărarea pachetului majoritar al E.ON Energie România.

2. Riscul cesiunii ulterioare a acțiunilor E.ON Energie România către entități non UE
Din analiza documentației depuse de MVM rezultă că structura contractuală și clauzele aferente tranzacției generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participațiilor cumpărate de la E.ON Energie România către entități din afara Uniunii Europene sau către alte entități care nu figurează ca părți inițiale ale tranzacției. Această vulnerabilitate contractuală poate facilita transferul indirect al controlului către actori economici sau politici ce nu respectă rigorile și standardele de conformitate impuse de legislația europeană în domeniul energetic și transparență a tranzacțiilor.

3. Riscuri asupra datelor companiei și a datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de utilizatori:
S-au identificat lipsa unor garanții legale și contractuale în protejarea datelor companiei E.ON Energie România și ale datelor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienți români de a putea fi accesate/vehiculate de alți parteneri comerciali ai grupului MVM, de entități din afara Uniunii Europene, respectiv de entități rusești cu care grupul se află în raporturi comerciale.

4. Probleme de transparență a cumpărătorului
S-au constatat declarațiile incomplete și proveniența neclară a fondurilor MVM pentru această achiziție, ridicând suspiciuni privind respectarea legislației europene în materie de prevenire a spălării banilor și a regulilor concurențiale. Trebuie analizat și valoarea propusă a tranzacției.
Există date conform cărora raporturile comerciale ale MVM cu companii controlate de Federația Rusă au la bază prestarea unor bunuri și servicii la tarife care generează o capitalizare indirectă a grupului MVM cu fonduri din afara Uniunii Europene.

5. Conflictul cu strategiile energetice naționale:
Informațiile din documentația MVM de a reduce consumul de gaze naturale contravin Strategiei Energetice a României și Programului de Guvernare 2024-2028, care prioritizează extinderea accesului populației la rețelele de gaz și valorificarea resurselor interne.

6. Precedente internaționale:
Au fost analizate comparativ tranzacții similare, cum este cazul achiziției producătorului de trenuri Talgo în Spania, care au fost respinse din cauza legăturilor MVM cu entități rusești și a influenței politice exercitate de guvernul ungar. Acest exemplu relevă o practică documentată a utilizării unor achiziții strategice pentru a consolida interesele geopolitice ale Rusiei în diverse state membre UE”, a transmis Ministerul Energiei.

Instituția spune că tranzacția ridică și probleme de securitate, prin potențialul său de a submina independența energetică a României și de a favoriza influențele externe ostile Uniunii Europene.