Sursa foto: Pixabay
Peste 130 de parlamentari din coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR au semnat un proiect de lege care propune acordarea de vouchere de vacanță în valoare de 1.450 lei, suportate de la bugetul de stat, și pentru cele 4,2 milioane de angajați din privat, o măsură care ar avea un impact bugetar anual de peste 6 miliarde lei.
În prezent, acordarea voucherelor de vacanță în mediul privat este opțională.
Avocatul Gabriel Biriș spune că acești bani, cei 6 miliarde lei, vor veni din împrumuturi deoarece proiectul de lege nu prevede și sursa de finanțare, iar aceste tichete vor agrava rata inflației. Potrivit avocatului, de aceste proiect vor beneficia mai mult cei din turism și HoReCa decât angajații din mediul privat și familiile lor.
„Având în vedere lista de semnatari (lunga, de la PSD, PNL, UDMR), pare ca aceasta va trece fără probleme.
Cine a venit cu ideea? Având în vedere ca e susținută atât de PSD, cât și de PNL si UDMR (deci beneficiază în mod egal în alegeri, adică nu beneficiază), pare că vine din afară, adică din industrie. Am făcut o scurtă cercetare și am aflat că ideea a fost foarte susținută peste tot unde trebuia ca este același personaj care a fost și vârf de lance pentru eliminarea impozitului pe profit pentru marile hoteluri și restaurante din Romania și înlocuirea lui cu derizoriul impozit specific (in 2016, în plin boom consumerist, ceea ce cuplat cu reducerea TVA în HoReCa a lăsat cateva miliarde bune, netaxate, în buzunarul proprietarilor de mari hoteluri și restaurante), eliminat din acest an, fost ministru al turismului, susținător înfocat al patronilor din turismul constănțean… Asta mă face să trag concluzia că ideea este lobby-ul marilor proprietari din HoReCa, pomenile astea permițându-le sa tina prețurile sus chiar și în condițiile în care puterea de cumpărare a romanilor scade…
Evident, mai e si un alt beneficiar tăcut, oligopolul tichetiștilor. Cam 2% din cele 6 miliarde le va ajunge în buzunar, deci inițiativa e de bine (pentru ei). Cum tichetele astea vor pune gaz pe focul inflației, puțin probabil ca „beneficiarii” (adică angajații in privat si familiile lor) să mai aibă vreun beneficiu…”, a transmis avocatul pe pagina sa de Facebook.
Potrivit expunerii de motive la inițiativa legislativă, în România, costul fiscal pe angajat, de 40,85%, este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, unde se înregistrează o medie de 26% – 27%. în țara noastră, 25% reprezintă doar contribuția la CAS, la care se adaugă 10% impozitul pe venituri din salarii și alte taxe.
„Fiscalitatea ridicată atrage după sine și un grad de colectare redus. De exemplu, la CAS, statul român încasează doar 80% – 85% din totalul sumelor pe care ar trebui să le încaseze. În aceste condiții, este necesară identificarea de pârghii legislative prin care presiunea fiscală să devină cât mai redusă și care să încurajeze încheierea de contracte de muncă. De exemplu, pentru sectorul bugetar a fost instituită măsura prin care angajații din acest sector beneficiază, printre altele, și de vouchere de vacanță, în sumă de 1.450 lei anual. Voucherele de vacanță reprezintă și un mijloc prin care salariații își refac puterea și capacitatea de muncă și, astfel, înregistrează o productivitate crescută a muncii.Considerăm că acest mecanism poate fi extins și pentru cei cca. 4,2 milioane de angajați din sectorul privat, astfel încât să poată beneficia de vouchere de vacanță suportate din bugetul de stat, în valoare de 1.450 lei/anual, din sumele cu care aceștia contribuie deja sub forma impozitului pe venit și/sau CAS”, se arată în expunerea de motive.
Conform proiectului, angajatorii vor avea doar un rol de intermediari între stat și salariați, care nu implică efort financiar propriu întrucât pot exista situații în care o persoană are încheiate contracte de muncă cu mai mulți angajatori în același timp, s-a prevăzut ca fiecare angajat să aibă posibilitatea să aleagă angajatorul prin intermediul căruia să primească voucherele de vacanță.
Proiectul mai menționează că, pe lângă eliminarea discrepanțelor dintre cele două categorii de salariați bugetari și cei din sectorul privat, valoarea voucherelor de vacanță se întoarce, practic, în economie, iar consecințele sunt pozitive pentru întreaga industrie a turismului și activităților conexe (HoReCa, industria alimentară, industria de transport, servicii, comerț etc).
„Efortul bugetar pentru acordarea de vouchere de vacanță celor cca. 4,2 milioane de salariați din sectorul privat este de cca. 6,09 miliarde lei. însă, efectul global este unul pozitiv, deoarece din această sumă estimăm că cca. 60% – 65% se va întoarce la bugetul de stat sub formă de TVA, taxe, impozit pe salarii, impozit pe profit etc. Diferența se va regăsi în efectul economic generat. Dincolo de efectul benefic direct înregistrat și de către salariatul din mediul privat, o asemenea decizie va avea un impact pozitiv și asupra turismului intern. în prezent, cu un potențial turistic net superior altor state membre ale Uniunii Europene, România înregistrează valori mult mai scăzute a ponderii acestei activități în produsul intern brut. Datele statistice vorbesc despre aproape 4% contribuție a turismului în PIB la nivelul Uniunii Europene, în vreme ce în România această pondere este de circa 2,9%”, se mai menționează în expunerea de motive.
În cadrul proiectului sunt menționate și câteva date de la Institului Național de Statistică, în sectorul turismului (hoteluri și restaurante) numărul mediu de salariați în anul 2021 era de 170.790. îngrijorător este faptul că această cifră, raportată la anul 2019, este cu aproape 9% mai mică, ceea ce reprezintă un indicator al impactului negativ pe care criza pandemică a avut-o în activitatea de turism.
„Turismul a fost una dintre cele mai afectate ramuri ale economiei în perioada pandemiei. Numărul total de turiști sosiți în structurile de cazare a scăzut în anul 2020 cu 52,2% față de anul precedent, 2019, de la 13,4 milioane la 6,4 milioane. Ulterior, în anul 2021, numărul turiștilor cazați a crescut, însă este foarte departe de nivelul înregistrat în anul 2019, la doar 69,4%. Aceeași evoluție se înregistrează și dacă ne raportăm la numărul de înnoptări. O scădere accentuată în anul 2020, cu un ”51,5%, urmată de o creștere în anul următor, în 2021, cu + 41,7%, însă departe de valorile înregistrate în anul 2019. Scăderea semnificativă a circulației turistice a avut efecte negative și asupra volumul de activitate, industria HoReCa fiind cea mai afectată din punct de vedere financiar, în anul 2020, prin comparație cu orice alt sector de activitate din România. Vânzările au scăzut cu 44%, iar profitul net a înregistrat o contracție istorică fără precedent și a scăzut cu aproape 80% față de anul anterior, 2019. Comparativ, veniturile totale din HoReCa au fost în anul 2020 de 16,7 miliarde lei, un nivel similar cu cel înregistrat în urmă cu șase ani, în 2014”, potrivit proiectului.
Inițiatorii proiectului spun că impactul negativ asupra turismului a contribuit decisiv la desființarea a zeci de mii de locuri de muncă, la închiderea a numeroase unități de cazare, iar efectele s-au resimțit și în industriile pe orizontală.
„Indiscutabil, șocul înregistrat în industria turismului ar fi fost și mai mare în absența voucherelor de vacanță acordate celor 1,2 milioane de salariați din sectorul bugetar, iar datele statistice ar fi arătat un regres fără precedent. Pentru industria turismului, voucherele de vacanță au însemnat o adevărată „gură de oxigen”, mulți antreprenori din industria turismului reușind să-și păstreze afacerile deschise datorită acestor vouchere. În esență, decizia Guvernului României de a acorda vouchere de vacanță personalului angajat în sectorul bugetar s-a dovedit a fi una benefică. În concluzie, apreciem că aprobarea unui act normativ în favoarea acordării voucherelor de vacanță și salariaților din sectorul privat va avea un impact pozitiv asupra acestora, inclusiv prin reducerea (indirectă) a fiscalității muncii. De asemenea, va conduce și la creșterea ponderii turismului în PIB peste media europeană și la revitalizarea industriilor conexe, toate acestea contribuind la o creștere semnificativă a produsului intern brut al României”, potrivit expunerii de motive.
Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Parlament și promulgat de șeful statului.